Cocktailuri renumite, pentru petreceri reuşite

Cel puţin o băutură spirtoasă, apă, bitter şi puţin sirop de zahăr – iată formula clasică a unui cocktail. Două sute de ani au trecut de la această combinaţie simplă până la reţetele sofisticate din ziua de azi, adăugându-se, după caz: gheaţă, apă carbogazoasă, miere, lapte şi suc de fructe cu arome care de care mai ispititoare.
Sorbite astăzi din pahare înalte, prin care transpare spectacolul culorilor aflate în amestec, cu trecerea anilor, cocktailurile au devenit elemente esenţiale pentru petrecerile reuşite, cuvântul cocktail denumind şi scurtele reuniuni la care se consumă o astfel de băutură.
În timp, paharul special destinat cocktailurilor şi-a definit forma, din nevoia de a savura aceste lichide magice fără a prelua căldura mâinii care îl ţine îndelung: piciorul subţire, înalt susţine o elegantă cupă în formă de con. Un astfel de con are, în mod obişnuit, 133 ml, uneori 160 sau 200 ml. Suprafaţa mare îi permite celui care degustă să îşi răsfeţe şi nările cu mirosurile ameţitoare ale amestecurilor.
Deşi barmanii folosesc shakerul pentru a omogeniza amestecul de lichide şi gheaţă, multe dintre cocktailuri sunt mult mai spectaculoase dacă se păstrează straturile de lichide separate datorită densităţilor diferite.

Cocktailurile secolului XX
Old Fashioned este unul dintre primele cocktailuri ale secolului al XX-lea. O astfel de băutură conţinea 60 ml de whiskey Bourbon, 1 linguriţă de zahăr pudră, 20 ml de bitter şi restul până la 200 ml, gheaţă. O cireaşă sau o felie de portocală veneau să întregească aspectul acestei băuturi.
Prin anul 1920, la modă era Singapore Sling, o băutură de culoare roşie în care deja aromele de fructe tropicale începeau să fie prezente, căci baza o constituiau cei 90 ml de suc de ananas, în care se adăugau 1 lingură de zeamă de lămâie, 50 ml gin şi, pentru aromă, câte un strop de lichior franţuzesc Cointreau, de lichior italian Benedictine şi de lichior de vişine. Un astfel de pahar era decorat simbolic, cu două dintre fructele care îşi disputau suprema’ia asupra aromei: vişine şi bucăţi de ananas, înfipte în ţepuşe lungi.
Cu 10 ani mai târziu, o combinaţie îndrăzneaţă îşi făcea apariţia: Bloody Mary. Prin amestecul a 150ml suc de roşii cu 40 ml vodcă rece, 2 picături de sos Worcestershire, 4 picături de sos Tabasco, un praf de piper şi 1 linguriţă de zeamă de lămâie, un pahar înalt, de 500 ml se umplea numai pe jumătate, restul până la umplerea volumului urmând a primi răcoarea cuburilor de gheaţă. Pe marginea paharului, o felie de lămâie şi un fir de mărar contrastau cu roşul aprins al băuturii, considerată mai mult un aperitiv pentru prânz.
Până în anul 1940, îşi face apariţia Manhatan, băutură în care aromele a 30 ml vermut italian se întrepătrundeau cu ale celor 70 ml de whisky american din secară şi ale celor 20 ml de bitter Angostura, acesta din urmă aducând o fină aromă de rădăcină de genţiană din Marea Caraibelor.
Anii ’50 aduc o altă noutate: un cocktail răcoritor pentru serile toride de vară. Mai Tai îmbina 30 ml de rom jamaican cu aceeaşi cantitate de rom de Martinica, gustul acrişor a 50 ml zeamă de lămâie proaspăt stoarsă şi 30 ml de sirop din flori de portocal. Pentru ca senzaţia de răcoare să fie dusă la extrem, paharul de 500 ml era umplut cu gheaţă, iar deasupra, o rondelă de lămâie verde se asorta perfect cu frunzele de mentă folosite la ornat. Tot în această perioadă este publicată cea dintâi reţetă de Piña Colada, cocktail dulce, cu puternice arome tropicale, obţinut din 60 ml rom alb, 40 ml lapte de nucă de cocos, 100 ml suc de ananas şi fulgi de gheaţă.
În deceniul următor, al misiunilor spaţiale Sputnik, barmanii amestecau în shakere metalice 45 ml de vodcă, 20 ml vermut sec şi cîteva cuburi de gheaţă şi decorau paharul cu o măslină verde înfiptă în ţepuşă ori cu o spirală din coajă de lămâie. Astfel serveau Vodka Martini.
În anii ’70 revine supremaţia băuturilor pe bază de whiskey, într-o plăcută asociere de culori şi arome: Whiskey Sour. Formula includea 50 ml whiskey Bourbon, 3 linguri de sirop, 70 ml zeamă de lămâie şi un albuş proaspăt, iar paharul era decorat cu o rondelă de portocală şi o cireaşă.
Următorii 10 ani adaugă o denumire nouă de cocktail în reţetarele barmanilor: Long Island Iced Tea face pace între băuturile alcoolice de diferite origini: vodcă, gin, tequila, rom şi triplu sec în cantităţi egale (15 ml), 30 ml sirop şi 60 ml zeamă de lămâie proaspăt stoarsă sau de ceai rece amestecat cu cola. Pe paharul aburind, barmanii aşază o rondelă fină de lămâie. Mai puternic alcoolizat decât alte cocktailuri, Long Island se transformă într-o adevărată familie, prin înlocuirea unuia sau mai multor ingrediente.
Prin anii ’90, moda petrecerilor scurte se relansează, aducînd cu ele noi reţete preferate. În pahare se doreşte mai multă aromă, mai multă culoare. Sex on the Beach îmbină 40 ml vodcă, 40 ml lichior de afine, 40 ml suc de portocale şi 20 ml suc de zemură într-o băutură roşie, căreia îi stă bine într-un pahar înalt, pe a cărei margine o felie de portocală şi o cireaşă aşteaptă atingerea buzelor. Cosmopolitan aduce sub lumina difuză a barurilor un amestec de 40 ml vodcă, 20 ml lichior franţuzesc Cointreau, zeama unei jumătăţi de lămâie verde, toate mascate sub nuanţa purpurie a 2 linguri de sirop de afine.

Sfaturi pentru succesul unei petreceri cocktail

O petrecere cocktail reuşită presupune să nu ai prea mulţi invitaţi, ca să poţi sta de vorbă cu fiecare, în acordurile line ale unor piese musicale liniştitoare. Dacă nu inviţi doar prieteni, ci parteneri de afaceri, transformând cocktaiul într-o ocazie pentru a pune bazele unei colaborări, optează chiar pentru o muzică mai rafinată, de ce nu, poate chiar clasică. Fii atent la elementele de decor: feţele de masă, aranjamentele florale, lumânările parfumate discret. Deşi este o petrecere de scurtă durată, pregăteşte amănunţit toate detaliile cocktailului cu 2-3 săptămâni în avans, tot atunci lansând şi invitaţiile.
Ai grijă să nu lipsească cele câteva platouri cu tartine şi gustări, să fie gheaţă din belşug, iar numărul paharelor pregătite să fie dublu faţă de numărul invitaţilor. La o astfel de petrecere, în calitate de gazdă, îndeamnă-ţi invitaţii să consume gustările trecând cu platoul printre participanţii la eveniment. Calitatea este mult mai importantă decât cantitatea; ai în vedere ca fiecărui oaspete să-i revină 7-8 tartine. Acceptă ajutorul unei rude, a unor prieteni barmani sau angajează un barman profesionist, pentru ca şi tu să te poţi bucura de plăcerea conversaţiei. Cafeaua şi băuturile nealcoolice sunt binevenite spre sfârşitul petrecerii.
Alege paharele adecvate pentru băuturile pe care ţi-ai propus să le prepari şi nu uita de succesul repurtat de toate reţetele vechi, dar „de aur“, care au rămas scrise pe paginile îngălbenite ale celor două veacuri scurse de la descoperirea băuturilor magice. Limitează-te la 3-4 reţete de cocktail şi nu servi mai mult de două astfel de combinaţii fiecărui invitat. Dacă petrecerea se prelungeşte peste 2 ore şi ai ceva special de sărbătorit, fii pregătit cu o sticlă de şampanie frapată.



Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *