Dieta microbiomului, sănătatea dintr-o altă perspectivă

Foto: Fotolia_JenkoAtaman

Ne vine să credem sau nu, corpul nostru este un mic univers, și încă unul foarte complex. Mai bine de 1000 de tipuri de bacterii își desfășoară activitatea în fiecare secundă în intestinele noastre, contribuind la o bună digestie, dar, așa cu afirmă cercetătorii, și la schimbările noastre emoționale.
Așadar, nu e chiar o întâmplare cum ne simțim, în funcție de ce alegem să consumăm la cele 3 mese principale și 2 gustări de pe parcursul zilei. Și nu este întâmplătoare nici forma corpului nostru.

Medicul american Raphael Kellman abordează cu totul altfel o dietă, să spunem, la nivel microscopic, cu atenția concentrată asupra microbiomului – termen ce denumește „comunitatea” de trilioane de bacterii prezente în corpul nostru și care poate depăși numărul celulelor noastre în proporție de 9 la 1. Cercetătorii și-au îndreptat tot mai mult atenția asupra microbiomului și influenței lui asupra sănătății noastre, iar Clinica Mayo a declarat că, la ora actuală, studiul microbiomului va avea un cuvânt hotărâtor în înțelegerea medicinei moderne. Înțelegerea modului de funcționare a microbiomului va duce, în viitor, la găsirea unor soluții mai la îndemână pentru tratarea unor boli. În acest context, corpul uman va fi privit ca un ecosistem complex, colonizat de numeroase specii de microorganisme care se află în relații de colaborare sau de competiție.

Ce legătură au bacteriile cu alimentația?

Kellman susține că mai puțin contează procentele de carbohidrați, proteine sau grăsimi și că o dietă benefică organismului ar trebui să aibă în vedere corectarea dezvoltării excesive a unor grupe de bacterii, care ne determină să poftim la anumite alimente și, prin excese, să contribuim la declanșarea unor inflamații în corp. Într-un studiu publicat în Jurnalul britanic de nutriție s-a confirmat că femeile care au luat suplimente probiotice cu bacteria Lactobacillus rhamnosus au pierdut în greutate în decurs de 6 luni mai mult decât cele care au urmat dieta fără suplimente. Probioticele le-au ajutat și la controlul apetitului, dar și la schimbarea compoziției microbiomului. Un alt studiu sugerează că dorințele noastre de a consuma mâncăruri nesănătoase (de exemplu, alimente prăjite) vine tot de la bacterii care trimit către creier mesaje chimice, influențându-ne emoțiile și pofta pentru anumite alimente.
Un alt medic gastroenterolog susține că ceea ce mâncăm dictează ce tip de bacterii vor crește în „grădina noastră”.

Ce e de făcut?

1. Ia probiotice și prebiotice!
Probioticele, bacterii „bune”, înrudite cu cele care se găsesc deja în intestinul tău, ajută la digestie și populează intestinul, ducând la un echilibru favorabil. Prebioticele sunt fibre care ajută la evacuarea mai rapidă din intestin a alimentelor digerate, din intestinul subțire către cel gros și evacuare. Cele două categorii, pro și prebioticele, formează un cuplu puternic de mare ajutor pentru îmbunătățirea tranzitului intestinal.

2. Consumă produse pe a căror etichetă scrie „culturi active”
Într-un studiu efectuat la Harvard acum 4 ani, s-a concluzionat că iaurtul este legat de pierderea în greutate mai mult decât oricare alt aliment și că este important să alegem chefirul sau iaurturile tip grecești sau bulgărești, de exemplu, pentru micul dejun.

3. Fibrele, la putere
Cercetările arată că o creștere a bacteriilor „bune”, care nu duc la inflamații, ar fi determinată de „curățenia” pe care o fac alimentele bogate în fibre, la nivelul intestinului. Cele mai bune fibre provin din cereale integrale, fructe oleaginoase, legume și fructe crude, legume uscate (fasole, linte, năut, mazăre).

4. Mese cât mai diverse
Echilibrul florei intestinale se obține prin varietate, de aceea nu e chiar cea mai fericită opțiune să mâncăm în fiecare zi grătar de pui cu salată, ci este necesar să alternăm cu alte alimente (de exemplu, mâine consumăm pește fript, cu un alt tip de salată). Cercetările au arătat că indivizii sănătoși, cu greutate ideală au „populații” mari din trei familii de bacterii: Firmicutes, Bifidobacteria și Clostridium leptum și bacterii puține din cele care generează inflamații.

5. Nu exagera cu alimentele care favorizează o floră intestinală „neprietenoasă”!
Este vorba despre proteinele animale, grăsimi și de carbohidrații rafinați.
S-a constatat că o dietă bogată în grăsimi și proteine (carne și brânzeturi grase) este corelată cu creșterea „populației” de Bolophilia Wadsworthia, bacterie incriminată pentru apariția flatulenței, a inflamațiilor intestinale, care ar produce acid sulfuric. Dr. Kellman sugerează limitarea consumului de carne roșie la o dată pe săptămână.
De asemenea, zahărul și carbohidrații rafinați, deși conțin fibre care pot fi benefice pentru intestin, pot favoriza și dezvoltarea bacteriilor „rele”.
Dacă aruncăm o privire de ansamblu asupra recomandărilor dr. Kellman, nu e greu să constatăm că alimentele de bază recomandate în dietă sunt aflate pe primele două trepte ale piramidei alimentare corecte, în stil european (cea asiatică fiind ușor diferită). Singura diferență care se face constă într-o atentă supraveghere a efectelor acestor medicamente asupra populațiilor de bacterii.

O privire către viitor
Microbiomul are multiple roluri:
– digeră mâncarea;
– controlează poftele și metabolismul;
– orchestrează sistemul imunitar;
– influențează starea de spirit și capacitatea de concentrare;
– determină starea de sănătate;
– susține sănătatea tractului digestiv;
– produce vitamine și nutrienți, precum și antibiotice naturale.
Bacteriile „deștepte” pot contribui la eradicarea unor boli care nu au fost stârpite prin medicina convențională. Unele bacterii din familia celor „prietenoase” detectează nutrienți din alimente (de exemplu, pectinele din mere) și declanșează anumite circuite pentru favorizarea digestiei.
În clinica din New York a dr. Kellman sunt tratate, cu ajutorul medicinei convenționale, funcționale și holistice, boli autoimune, boli ale sistemului endocrin, gastrointestinale, probleme legate de metabolism, boli neurodegenerative, sindromul oboselii cronice, cancer, boli cardiovasculare, boala Lyme și autismul. Toate tratamentele pornesc de la rădăcina bolilor.
Deși pare un scenariu desprins din filmele SF, din 2012 ingineria microbiomului este o ramură foarte activă de cercetare, care promite rezultate corelate cu alte ramuri în plină dezvoltare ale cercetării științifice, precum epigenetica și neuroștiința.

Un articol de Sonia Stanciu, publicat în Cărticica nr. 11(121)/2015



Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *