Intoleranța la lactoză

Animalele adulte nu beau lapte! Aceasta deoarece enzima care le permite puilor să digere laptele (matern) se inactivează progresiv odată cu înaintarea în vârstă. Însă la un moment dat omenirea, în special cea trăitoare în Europa glaciațiunilor, a avut nevoie de lapte ca aliment și au fost selectate acele tipuri umane care păstrau enzima activă până la vârste înaintate. Totuși, acum, 70% din populaţia globului nu tolerează laptele şi preparatele din lapte.

Vinovatul
Lactoza – zahărul din sânge – este o substanţă incoloră şi inodoră, cu gust dulceag, care conţine între 25% şi 60% zaharoză. Lactoza nu poate fi absorbită la nivelul intestinului ca atare, ci trebuie divizată în două monozaharide (glucoză şi galactoză) de către lactază – enzima proprie organismului uman.
Adulţii produc această enzimă în cantităţi mai mici decât tinerii. La persoanele cu intoleranţă la lactoză această enzimă lipseşte şi scindarea lactozei nu se poate produce; lactoza ajunge în colon şi intră în contact cu coloniile de bacterii. Aceste bacterii provoacă fermentarea lactozei și, ca urmare, se produc în intestin hidrogen, gaz metan şi mici molecule organice.
În aceste condiţii, la un interval cuprins între 30 de minute şi 2 ore de la ingerarea lactatelor începe să apară disconfortul abdominal.
Simptomatologia intoleranţei la lactoză variază de la individ la individ, fiind genetic determinată, însă printre cele mai frecvente se numără: balonare, dureri abdominale, senzaţie de prea-plin, diaree, zgomote hidroaerice la nivelul intestinului.
Pentru depistarea cu exactitate a acestei afecţiuni, se recomandă testul intoleranţei la lactoză, testul hidrogenului în aerul expirat, testul acidităţii scaunului.
Odată cu înaintarea în vârstă se observă o diminuare progresivă a enzimei lactază, chiar şi la persoanele care nu au avut probleme cu intoleranţă la lactoză la vârste fragede. În plus, infecţiile bacteriene intestinale sau alte boli care lezează epiteliul intestinului (boala celiacă sau boala Crohn) pot favoriza intoleranţă la lactoză.
Intoleranţa congenitală la lactoză este o afecţiune rară, care se defineşte prin absenţa completă a enzimei lactază în mucoasa intenstinală şi se manifestă prin diaree de la naştere. Se întâlneşte în mod special la populaţia finlandeză.

Cum scăpăm
Din fericire, intoleranţa la lactoză este mai uşor de tratat faţă de alte afecţiuni, precum boala celiacă – intoleranţă la gluten. Disconfortul abdominal creat de intoleranţa la lactoză poate fi controlat prin alimentaţie. Este suficient să stabilim care este nivelul de lactoză pe care persoana respectivă îl tolerează. Încercările succesive pot stabili nivelul maxim pe care o persoană îl poate atinge în consumul de lactate, fără a avea probleme digestive.Concret, iniţial se exclud total laptele şi preparatele din lapte; progresiv, de la o zi la alta, se introduc gradat şi controlat cantităţi mici de lapte şi lactate. De exemplu: se începe cu 20 ml lapte în prima zi, continuând cu 30 ml în a doua zi şi aşa mai departe. La momentul reapa­riției simptomelor de disconfort abdominal se consideră nivel maxim acceptat cantitatea din ziua precedentă.
E normal ca pentru o persoană doar un pahar mic de lapte să afecteze confortul abdominal, în timp ce pentru altă persoană, 2 pahare mari de lapte să fie uşor tolerate. Se recomandă consumul laptelui cu conţinut redus de grăsime, disponibil acum pe piaţa de larg consum.Pentru cei cu dificultăţi în gestionarea dietei există tablete cu lactoză care suplinesc nivelul redus de lactoză. De asemenea, este disponibilă şi lactoză sub formă lichidă care adăugată în laptele integral, degresat, smântână sau laptele praf pentru copii, previne apariţia simptomelor deranjante.
Intoleranţa la lactoză se manifestă şi față de preparatele din lapte sau cele care conţin lapte precum: margarină, pâine şi produse de panificaţie, dulciuri, cozonac, îngheţată, brânză maturată, iaurt, cereale procesate pentru micul dejun, sosuri pentru salate. Citiți cu atenţie ingredientele de pe etichetă: pot apărea zer, lapte bătut, lapte praf, produse intermediare din lapte.

Deci excludem laptele din viața noastră? Nu neapărat. Iată câteva sfaturi generale pentru consumul alimentar:
● Laptele se bea împreună
cu un alt produs alimentar şi nu singur.
● Se pot consuma tipuri de brânză precum cheddar sau șvaițer, sărace în lactoză.
● Se pot introduce în alimentaţie alternative la lapte, precum laptele de migdale, cocos, soia.
Pentru suplinirea calciului din lapte, un element important pentru sănătate, se pot consuma alte alimente cu conţinut ridicat de calciu, precum broccoli, sardine, gulii.



Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *