Regiunea mediteraneană

Foto: Mihai Nicolae, Burda Romania

Ce au în comun Albania, Bosnia-Herțegovina, Franța, Grecia, Italia, Malta, Monaco, Serbia, Slovenia, Spania, Algeria, Cipru, Egipt, Israel, Liban, Maroc, Libia, Palestina, Siria, Tunisia și Turcia? Vecinătatea binefăcătoare a Mării Mediterane, care le aduce o climă plăcută, cu veri calde și uscate și ierni blânde și umede; în plus, bogăție de pește și fructe de mare, soluri impregnate de minerale și nutrienți buni… Toate acestea asigură cele mai savuroase ingrediente, care și-au pus amprenta asupra stilului de a găti în toată zona, chiar dacă avem de-a face cu o mare diversitate de țări, tradiții și religii. În general însă, în gastronomie, când este vorba de dieta mediteraneeană, se face referire în special la Spania, Franța, Italia, Grecia (în special Creta) și Orientul Mijlociu.
Gastronomii împart bucătăria mediteraneeană în 3 subregiuni: Nord-Africană (Maroc și Tunisia), Est-Mediteraneeană (Egipt, Grecia, Israel, Liban, Siria, Turcia) și Sud-Europeană (Italia, Franța, Spania), acestea fiind cele mai importante țări care alcătuiesc această bucătărie gustoasă, devenită în ultimii 10-15 ani și preferata multor altor popoare.

Hrana
Cu variațiile regionale de rigoare, bucătăria mediteraneeană se bazează pe consumul de legume, fructe, plante aromate, cereale integrale, nuci, seminţe, ulei de măsline extravirgin, lactate ușoare, pește, săptămânal pui și ouă, lunar carne roşie și moderat vin roșu. Toate alimentele se folosesc în stare proaspătă, fără a fi rafinate sau procesate, metode care distrug valorile nutriționale ale acestora.
În plus, stilul de viață mediteraneean presupune activitate fizică regulată și mese luate pe îndelete, într-o atmosferă convivială și relaxată.

Miracolul
Dieta mediteraneeană este, desigur, practicată și apreciată de secole, însă interesul pentru ea a crescut exponențial în ultimii
60 de ani, în toată lumea. Totul a început în 1948, când guvernul elen a apelat la cercetători americani de la Fundația Rockefeller, încercând să amelioreze condițiile de trai ale locuitorilor din insula Creta, afectați de urmările războiului. După o evaluare detaliată a dietei cretane, cercetătorii au ajuns la concluzia că aceasta este perfectă, oricum mult mai bună decât ceea ce văzuseră și decât puteau recomanda. Cretanii reușiseră să-și adapteze dieta și obiceiurile alimentare la resursele naturale și economice, precum și la nevoile personale – cu mici excepții, în zone în care oamenii sărăciseră dramatic din cauza războiului.
În 1958, dr. Ancel Keys a început studierea a șapte țări de pe trei continente, timp de
15 ani, constând din observarea modelelor de alimentație a peste 12000 de bărbați din Finlanda, Grecia, Italia, Japonia, Olanda, SUA și Iugoslavia. Din cele șapte țări, Grecia, Italia și Japonia aveau cele mai scăzute niveluri de colesterol și cel mai mic număr al deceselor cauzate de boli cardiovasculare. Paradoxal, deși popoarele mediteraneene aveau un regim bogat în grăsimi, în raport cu regimul alimentar al japonezilor, prezentau incidențe mai scăzute ale bolilor de inimă. Efectul a fost atribuit regimului alimentar de pe Insula Creta, bogat în măsline (și ulei), cereale, fasole, nuci, legume și cantități minime de pește. Unul dintre factorii cheie ai regimului alimentar cretan era că aceste alimente erau consumate în forma lor naturală, și nu în forme procesate. Pe lângă aceste alimente, cretanii consumau zilnic vin roșu. Regimul alimentar din Insula Creta a condus la folosirea termenului de Dieta Mediteraneeană.

Stil de viață
Tipic gastronomiei mediteraneene este faptul că se gătește zilnic cu ingrediente locale, proaspete, cât mai variate, în cantități suficiente doar pentru o singură masă: astfel mesele sunt mai mereu calde.
Sunt nelipsite salatele proaspete, pe bază de legume hipocalorice, bogate în fibre și vitamine.
Prepararea cărnii respectă principiul cel mai sănătos: timp scurt de preparare și temperaturi medii-ridicate, păstrând, pe lângă savoarea alimentelor, principiile nutritive nealterate.
Consumul de vin la mese este moderat: nu mai mult de unul sau două pahare la o masă principală, pentru bărbați, și maximum un pahar pentru femei. Vinul consumat de obicei este roșu și conține polifenoli. Cel mai important dintre aceștia este resveratrolul, cel mai puternic antioxidant cunoscut până acum, care reduce riscul cardiovascular 
cu 40%, fiind mult mai eficient decât 
vitamina E, de exemplu. Aceasta se găsește în coaja strugurilor, mai ales a celor de culoare închisă, roșii sau negri.

Satul centenarilor
300 de rezidenţi ai satului Acciaroli din regiunea Campania (situată pe coasta sud-estică a Italiei) au ajuns să trăiască până la 100 de ani, fapt deloc de ignorat în condiţiile în care în Italia se trăieşte în medie până la 83. Cercetătorii au decis să-i studieze pe localnici pentru a le descoperi secretul. Acolo persoanele în vârstă bolnave de inimă sau care au Alzheimer sunt rarisime.
Experţii sunt convinşi că o combinaţie între dieta mediteraneeană, efortul fizic cotidian şi folosirea rozmarinului sunt 
„responsabile” de aceste 
efecte.

Ingrediente
Uleiul de măsline – pilonul pe care se susține bucătăria mediteraneeană
Peștele și fructele de mare
Vegetalele – măsline, roșii, usturoi, vinete, castraveți, dovlecei, ceapă, linte și năut Cartofii se consumă des, însă aproape niciodată prăjiți. 
Fructele preferate pe masa mediteraneeană sunt strugurii, smochinele, mango, avocado, portocalele.
Ierburile aromatice – rozmarinul, busuiocul, pătrunjelul, cimbrul, salvia, oregano – sunt nelipsite. Se folosesc atât ierburi proaspete, cât și uscate.
Carnea – de obicei de pasăre sau animale mici : miel, capră, oaie, porc, iepure. Carnea de vită este mai rar folosită, fiindcă geografia zonei nu permite creșterea animalelor mari.
Lactatele – iaurtul este alimentul cel mai folosit dintre toate sortimentele de lactate.
Pastele făinoase (proaspete, fără conservanți), orezul și pâinea de calitate (fără multă drojdie și preparată din cereale integrale). Se evită folosirea cerealelor decorticate, deoarece acest procedeu înlătură de obicei coaja și germenele din fiecare bob, pierzându-se astfel cca 25% din proteina unei cereale și cel puțin 17 nutrienți esențiali. În plus, odată consumate, cerealele rafinate se comportă în același mod ca și zahărul: intră rapid în sânge, provocând un dezechilibru al concentrației de zahăr din sânge (care poate duce la modificarea dispoziției, mărirea poftei de dulce și tulburări ușoare de dispoziție, iar în timp poate duce chiar la creștere în greutate). Conform specialiștilor nutriționiști, cantitatea totală de cereale de care are nevoie o persoană depinde de mai mulți factori printre care sexul, vârsta și nivelul de activitate fizică. Pentru cei mai mulți adulți sănătoși, cantitatea totală de cereale necesară zilnic este între 150-300 g. Pentru copii se recomandă consumul zilnic a 2-3 porții de cereale integrale.

9 benefice
1. Dieta mediteraneană scade greutatea corporală, fără efort, fără înfometare, fără carențe alimentare, fără renunțarea la savoare.
2. Îmbunătățește memoria și previne instalarea tulburărilor neurodegenerative, datorită acizilor grași omega-3.
3. Scade incidența bolilor de inimă și riscul atacurilor cerebrale, datorită alimentației bogate în acizi grași omega 3 și omega 6.
4. Reduce riscul apariției cancerului datorită unui raport echilibrat între cantitățile mari de fibre, acizi grași esențiali omega-3 și omega-6, antioxidanți și polifenoli, furnizate de alimentele-cheie: fructe, legume, ulei de măsline, pește și vin. Alimentele de origine vegetală din componența dietei mediteraneene conțin apigenină, care poate reactiva mecanismul de autodistrugere al celulelor canceroase. Cele mai bogate surse de apigenină sunt: pătrunjelul, țelina, rozmarinul, oregano, busuiocul, cimbrul, coriandrul, mușețelul, cuișoarele, menta, anghinarea, spanacul, vinul roșu.
5. Previne și tratează rinitele alergice și astmul bronșic datorită alimentației bogate în oleaginoase, struguri, citrice, mere și roșii.
6. Reduce simptomele bolilor de metabolism (în special diabet de tip 2), chiar dacă nu sunt scăderi semnificative de greutate.
7. Crește fertilitatea la femei, datorită acidului linoleic (acid gras omega-6) care se găsește în uleiul de măsline, oleaginoase, gălbenuș.
8. Menține sănătatea pielii prin abundența de legume și fructe care furnizează organismului cantități importante de antioxidanți. Aceștia protejează celulele pielii de acțiunea oxidativă a radicalilor liberi, responsabilă de apariția semnelor de îmbătrânire.
9 Protejează sistemul digestiv, datorită cerealelor integrale, care conțin fibre solubile, necesare funcționării optime a sistemului digestiv.

Originea pastelor
Înainte de a fi fost „tradițional italiene”, pastele au fost… tradițional chinezești! Se pare că Marco Polo a fost extrem de impresionat de tăițeii care se găseau la curtea împăratului chinez și i-a adus în Italia, unde au prins de minune. Dacă în China pastele care predominau erau cele 
transparente, din fasole mung, sau cele fine din orez, italienii nu aveau de unde să ia pe scară largă astfel de ingrediente, așa că au creat mii de rețete cu paste din grâu dur.

Regim de slăbire
Celebrul dr. Oz trasează 12 reguli pentru cei care vor să slăbească fără să renunțe la savoare și fără să se înfometeze, cu ajutorul dietei mediteraneene.
1. Legume (dar nu cartofi!) de mai multe ori pe zi, crude şi gătite
2. Fructe proaspete de mai multe ori pe zi
3. Leguminoasele (soia, fasole boabe, mazăre, linte) se vor consuma aproape zilnic.
4. Sunt permise cerealele (inclusiv pâine sau paste), dar numai integrale.
5. Semințele oleaginoase se consumă de mai multe ori pe săptămână. Se mai recomandă nuci, migdale, alune de pădure, caju, semințe de floarea-soarelui, semințe de dovleac, însă numai în stare crudă.
6. Uleiul de măsline extravirgin va înlocui margarina, untul, maioneza și sosurile.
7. Pește proaspăt și fructe de mare sau pui fără piele se consumă de 2-3 ori pe săptămână; carnea roșie (vită, porc) foarte rar, o dată pe lună.
8. Mezelurile procesate și afumăturile vor fi total excluse din alimentație.
9. Lactatele se consumă rar, doar degresate.
10. Zaharurile rafinate şi dulciurile se recomandă a fi consumate foarte rar; în alimen­tația cotidiană, mierea înlocuiește zahărul.
11. Ierburi aromatice în fiecare zi.
12. Un pahar de vin roșu la masă, pentru femei și două pahare, pentru bărbați.
Însă regulile de mai sus nu au niciun sens și se transformă într-o sursă suplimentară de stres dacă nu urmăm regula nr. 13, a lui Zorba Grecul!
Când nu vă iese nimic, amintiți-vă de dansul grecului: deschideți ușa bucuriei, dansați, faceți mișcare, 
refuzați capcana otrăvită a stresului.
Numai așa acest mod de hrănire vă va aduce sănătate, frumusețe și bucurie!



Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *