Zahărul, prieten și dușman

Monica Duţă, nutriţionist
[email protected]

Cu plăcerea pentru dulce ne naștem;
răul provine însă din cantitățile mari de zaharuri ascunse în tot felul de alimente

Ne naştem cu plăcerea de a mânca dulce. Organismul nostru funcţionează pe bază de glucoză. Glucidele sunt absolut esenţiale în dieta zilnică, deoarece creierul nostru funcţionează doar pe bază de glucoză. Glucidele sunt de două feluri: simple (rapide) şi complexe (lente).
Glucidele simple aduc o infuzie bruscă de calorii în organism care, dacă nu sunt consumate, se transformă în depozite de grăsime. Glucidele simple sunt:
Glucoză – zahărul din plante
Fructoză – zahărul din fructe
Galactoză – zahărul din lapte
Sucroză (zaharoză) – orice fel de zahăr, miere
Lactoză – zahărul din lapte
Maltoză – zahărul din amidonul din cereale, bere
Aceste tipuri de glucide nu sunt obligatorii pentru buna funcţionare a organismului nostru. Da, e adevărat, organismul uman nu are nevoie de niciun gram de zahăr – acesta este un produs destinat doar plăcerii.
Plăcerea gustului dulce o regăsim din Antichitate, când mierea era considerată alimentul preferat al zeilor, care poate proteja pe oricine de boală. Mierea a fost îndulcitorul de bază în Europa până în sec. XVI, când încet, încet şi-a făcut apariţia zahărul. Zis și aurul alb, el a fost iniţial văzut un produs de lux, foarte scump, tip condiment, vândut în cantităţi neînsemnate, inaccesibil întregii populaţii. Însă după Napoleon I s-a dezvoltat fabricarea zahărului din trestie, ceea ce a dus la scăderea preţului acestui produs și, deci, la popularizarea lui.

Foto: Guliver/iStock

Plăceri recente
Zahărul rafinat este un aliment relativ nou în alimentaţia noastră, consumul lui înregistrând o creştere abruptă în ultimele două secole. Trestia şi sfecla de zahăr sunt cele două surse principale din care se obţine zahărul. Nicio formă a zahărului (alb rafinat sau brun) nu este mai sănătoasă. Diferenţele țin de puterea de îndulcire şi de viteza cu care se absorb în sânge. Numărul de calorii e acelaşi: 4 kcal/g.
Ce face diferenţa pentru sănătate este cantitatea consumată, indiferent de tipul de zahăr. Cantitatea maximă pe care un adult normoponderal o poate consuma zilnic, fără riscuri pentru sănătate este 3 linguriţe, adică 15 g.
În ultimii 50 de ani, cantitatea de zahăr consumată pe cap de locuitor a crescut cu 35%.
Într-un studiu efectuat recent în SUA, pe 6.000 de adulţi, s-a demonstrat că oamenii nu sunt conştienţi de cât zahăr consumă, deoarece nu realizează faptul că multe alimente gata preparate îl conţin în cantităţi foarte mari. Aşadar, citiţi cu atenţie eticheta tuturor produselor; zahărul poate fi ascuns în spatele unei multitudini de termeni – glucoză, maltoză, sucroză, lactoză, zaharoză, dextroză, sirop de trestie de zahăr, melasă, îndulcitori din porumb, malț etc. V-ar putea şoca să descoperiţi că, în sticla cu sos de paste sau sos pentru grătar, s-au adăugat 12 g zahăr (deci aproape porţia zilnică a unui adult). Şi lista continuă cu pâine, iaurt cu fructe, gumă de mestecat, conserve, mezeluri, snack-uri, cereale, produse fast-food etc. Zahărul schimbă în bine gustul oricărui aliment acoperind sau înlocuind alte calităţi inferioare ale produsului, prin urmare se folosește fără limite ca un ameliorator de gust ieftin.

Riscuri
De ce nu este bun zahărul pentru sănătate? Deoarece generează surplusul ponderal şi obezitatea, declanşează diabetul, favorizează riscul de boli cardiovasculare, determină apariţia cariilor dentare. Pe lângă acestea, consumul de zahăr creşte riscul de a dezvolta cancer. Aceasta este concluzia la care a ajuns Lewis Cantley, profesor la Universitatea Harvard şi totodată directorul Beth Israel Deaconess Cancer Center.
„O treime din cancerele cel mai întâlnite, inclusiv cancerul la sân şi la colon, prezintă pe suprafaţa lor receptori de insulină. Insulina se ataşează de aceşti receptori şi trimite un semnal către tumoare ca aceasta să consume glucoză”, explică Cantley. Atunci când mâncăm sau bem zahăr, acesta provoacă o creştere bruscă a nivelului insulinei în corp, ceea ce poate servi astfel drept catalizator pentru
cancer.
„Dacă se întâmplă să avem în corp o tumoare cu receptori de insulină, aceasta va fi stimulată să consume glucoză din sânge, astfel că tumoarea va creşte”, explică Cantley.
Concluzia e simplă: trebuie să reducem consumul de zahăr.
– Evitaţi toate produsele alimentare care conţin orice formă de zahăr.
– Reduceţi cu 30-40% cantitatea de zahăr folosită la îndulcirea şi preparatul deserturilor;
– Folosiţi condimente precum vanilia, scorţişoara, simpla lor mirosire reduce nevoia de dulce.
– Consumaţi un fruct când simţiţi nevoia de dulce.



Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *