Cartoful, cel mai popular aliment și remediu

Cartofii și-au dobândit treptat popularitatea în lumea modernă, unde au pătruns cu aproximativ 250 de ani în urmă, deși aceștia se cultivau de mii de ani în munții din Peru, iar în Imperiul Inca, din America precolumbiană, erau unul dintre alimentele de bază.
În 1530, când conchistadorii spanioli, aflați în căutare de aur și argint, au descoperit cartofii, au început să-i încarce pe vapoare și să-i aducă în Spania. Civilizația vestică nu a avut încredere în cartof, din cauza conținutului de alcaloizi, substanțe organice de natură toxică, astfel încât cartofului i-au trebuit 200 de ani pentru a se impune. În timp, însă, cartoful, care cunoaște nu mai puțin de 400 de specii, a dobândit premiul de popularitate, fiind nelipsit de pe mese.
 
Cartofi albi sau cartofi roșii?

Cartofii conțin în cea mai mare parte amidon, care este o substanță complexă, având la bază molecule de glucoză. Amidonul este digerat și absorbit ca glucoză, ajungând în sânge relativ repede. Din punctul de vedere al compoziției, toate speciile de cartofi sunt similare. Ar trebui totuși preferați cartofii roșii, deoarece amidonul este mai rezistent la prepararea termică, astfel încât eliberează mai lent glucoza conținută în tubul digestiv și de acolo în sânge, solicitând mai puțin răspunsurile adaptative ale organismului.
 
Cum consumăm cartofii?
Vestea proastă despre cartofi vine de la modul de preparare, deoarece prin gătire, acesta se transformă dintr-un aliment sănătos într-un fel de mâncare dăunător sănătății, având din abundență grăsimi, condimente și pierzând multe dintre substanțele hrănitoare. 
 
Este de preferat prepararea prin fierbere a cartofilor, în locul prăjirii, pentru a elimina consumul de substanțe toxice rezultate prin încălzirea uleiului la temperaturi înalte. Indiferent dacă sunt fierți sau copți, cel mai sănătos mod de a consuma cartofii este în preparate reci, eventual cu sos de vinegreta. Trebuie să evităm consumarea cartofilor încolțiți, deoarece prin încolțire, în cartof se formează glicoalcaloizi toxici, cum este solanina, care uneori pot cauza intoxicații. Conținutul toxic se poate reduce îndepărtând coaja și porțiunile verzi din cartof.
 
Compoziție și beneficii asupra sănătății
 
Pe lângă faptul că sunt foarte economici, cartofii au și proprietăți medicinale. Tuberculul de cartof este antispasmotic, ușor calmant, diuretic, emolient. Cartoful este un cunoscut remediu digestiv, fiind util în cazul ulcerului gastric, ulcerului duodenal și acidității. În aceste afecțiuni este de preferat să folosiți cartofi roșii. Aceștia se spală, se dau pe răzătoare, apoi se pun într-un tifon și sucul se scurge într-un pahar. O altă modalitate de obținere a sucului din cartofi constă în felierea acestora, apoi presărarea cu sare. Se lasă astfel peste noapte, iar a doua zi dimineață se scurge sucul. Din acest suc se bea câte ½ ceașcă, de 3 ori pe zi, de preferat înaintea meselor. Sucul proaspăt de cartofi este un remediu și în cazul afecțiunilor ficatului sau vezicii biliare, inclusiv pentru pietre. La un număr mic de animale de laborator s-a observat efectul hepatoprotector al extractului de cartofi roșii împotriva anumitor substanțe toxice. 
Se crede că sucul proaspăt de cartofi folosit pentru masarea tâmplelor și a frunții calmează durerile de cap.  
Cu excepția vitaminei A, cartofii albi conțin toate vitaminele și mineralele necesare bunei funcționări a organismului. Știați, de exemplu, că aceste legume abundă în vitamina C? Dar, cum noi nu îi consumăm în stare crudă, nu putem beneficia de această vitamină care se pierde în mare parte prin fierbere, coacere sau prăjire. Și totuși, un cartof gătit ne oferă aproximativ 20% din cantitatea de vitamina C recomandată zilnic, ceea ce se dovedește a fi foarte benefic pentru inima și imunitatea noastră. De asemenea cartoful se află în topul alimentelor cu un conținut ridicat de potasiu, fiind și o sursă de fier și cupru. Un cartof consumat zilnic asigură buna funcționare a inimii, reglează tensiunea arterială și previne infarctul. Vitamina K are acțiune antihemoragică și antianemică, iar tuberina, o substanță azotată, favorizează creșterea copiilor.
 
Fibrele pe care le conțin sunt atât solubile, cât și insolubile, ceea ce reglează digestia și menține scăzut nivelul colesterolului. Încetinind digestia, cartofii creează senzația de sațietate timp îndelungat, fiind indicați în curele de slăbire. Fitonutrienții din cartofi includ flavonoidele, precum și un compus numit cucoamina, care se pare că scade tensiunea arterială. 
 
Cartofii pasați se folosesc sub formă de cataplasme, pentru ameliorarea durerilor, iar feliile de cartofi cruzi calmează inflamațiile pielii, arsurile și degerăturile. Pentru arsuri, amestecați un cartof crud ras cu puțin ulei de măsline și aplicați mixtura pe zona afectată. 
Fiind o execelentă sursă de vitamina A, prezentă sub forma betacarotenului, dar și o sursă de vitamina C, cartofii dulci au importante proprietăți antioxidante, contribuind la eliberarea radicalilor liberi din organism. Radicalii liberi sunt substanțe care atacă membrana celulară și celulele, fiind o cauză a unor boli precum ateroscleroza, afecțiuni cardiace pe fond diabetic și cancerul de colon. 
Deoarece nutrienții din cartof au un puternic rol antiinflamator, această legumă este indicată în boli în care inflamația caracterizează tabloul simptomatic, precum astmul, osteoartrita sau artrita reumatoidă.
Dacă aveți în preajmă un fumător înrăit, pe care nu-l puteți convinge să renunțe la acest viciu, ar fi bine să includeți în dieta acestuia sau a fumătorilor pasivi din jurul său, cât mai des mâncăruri pe bază de cartofi, legume bogate în vitamina A. Cercetări efectuate la Universitatea din Kansas au demonstrat că fumătorii care consumă alimente bogate în această vitamină prezintă un risc mult mai scăzut de a suferi de emfizem pulmonar sau de cancer de plămâni.
 
Nu există contraindicații majore pentru consumul de cartofi, dar în colita de fermentație trebuie consumați numai în măsura în care sunt tolerați, putând agrava simptomele. 
 
 

Valori nutritive pentru 1 cartof alb mare, copt sau fiert în coajă
Calorii    278
Grăsimi    <1 g
Colesterol  0
Carbohidrați  63 g
Proteine 6 g
Fibre 6 g
Sodiu 21 mg
Vitamina C  37 mg
Vitamina B6  1 mg
Fier  2 mg
Magneziu  81 mg
Fosfor  224 mg
Potasiu  1,627 mg
 
Un articol de Daniela Șibaev
 


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *