Comorile apelor

Peste_MG_0119

De ce să avem cât mai des pește la masa noastră?

Buna reputație a peștelui ca aliment are origini antice. Cu un gust delicat, dacă este proaspăt, peștele este mai iubit de vârstnici decât de copii, care sunt mai degrabă constrânși să-l consume datorită proprietăților benefice asupra dezvoltării intelectului, așa cum arată o cercetare efectuată în anii ’70. Cercetătorii englezi au remarcat că dieta eschimoșilor, deși atât de diferită de cea mediteraneeană, oferea o protecție mai mare în lupta cu bolile cele mai frecvente. În zonele polare se consuma o mare cantitate de grăsimi animale, iar fructele și legumele erau aproape necunoscute, ceea ce ar fi putut cauza un procent major de afecțiuni cardiovasculare și tumori. În schimb, eschimoșii erau sănătoși tun, iar explicația a fost consumul mare de pește și alte animale polare, bogate în grăsimi polinesaturate de tipul omega 3, care nu se găsesc în alte alimente, cu excepția nucilor și alunelor, dar în cantități nesemnificative.
Pe lângă faptul că peștele este o bună sursă de proteine, el este și foarte sărac în grăsimi, de aceea este un aliment de bază în dietele de slăbit, grăsimile omega 3 diminuând stratul de grăsime de pe abdomen. Peștele este o sursă excelentă de vitamine solubile în grăsimi: A, D, E, K, vitamina B12 și minerale (iod, fosfor, seleniu și zinc).
Consumul de pește scade de asemenea nivelul colesterolului rău, responsabil de afecțiunile cardiovasculare, care reprezintă cea mai frecventă cauză de mortalitate în țările industrializate (aproape 50 %). Peștele, uleiul de pește și acizii grași omega 3 stabilizează ritmul cardiac, diminuând ritmul aritmiei. Studiile despre consumul de pește au demonstrat efecte favorabile în cazul bolnavilor de cancer mamar, de ovar sau colon, grăsimile omega 3 blocând dezvoltarea celulelor canceroase. Peștele se dovedește a fi un aliment benefic și în cazul unor maladii care, deși nu sunt mortale, sunt foarte dureroase, cum este artrita reumatoidă sau inflamațiile cronice ale intestinului. Uleiul din ficat de merluciu scade incidența diabetului la copii și este extrem de benefic pentru femeile însărcinate. Consumul de pește are efecte favorabile și pentru suferinzii de psoriazis, osteoartrită sau depresie. Entuziasmul cauzat de beneficiile majore ale consumului de pește asupra sănătății noastre este temperat doar de o posibilă contaminare a peștilor cu mercur, deversat în ape prin procese industriale, dăunător aparatului cardiovascular și dezvoltării fătului.

Ce specii de pește găsim în apele noastre?

Pești de apă dulce
Carasul se găsește în Dunăre, în Deltă, în lacurile Razelm-Sinoe și Tașaul, pe cursurile inferioare ale Siretului, Prutului, Oltului, Jiului și Mureșului. Corpul este acoperit cu solzi mari și groși. Culoarea este influențată de mediu, în zonele cu vegetație bogată fiind mai închisă decât a exemplarelor din râuri. Spatele este verzui-plumburiu, lateralele argintii-aurii, burta alb-argintie, iar înotătoarele cenușii cu roșu. Lungimea medie este de 10-30 cm, iar greutatea de 100-250 g.
Crapul, specie originară din Asia, trăiește în Dunăre, în Deltă și în lacurile de revărsare a Dunării, precum și în toate cursurile inferioare ale râurilor mari, de șes sau deal. Culoarea este influențată de mediu, fiind mai închisă la exemplarele din apele stătătoare; în general spatele este negricios, cu nuanțe verzi, brune sau cenușii, lateralele sunt aurii, iar burta alb-gălbuie. Greutatea medie este între 1-4 kg, iar lungimea între 40-70 cm.
Somnul se întâlnește în Dunăre, în bălțile de revărsare ale acesteia, în Deltă, dar și în alte râuri: Prut, Siret, Argeș, Mureș, Olt, Jiu, Someș, Bega, Timiș, Crișuri ș.a. Spatele este verde-cenușiu, lateralele verde-oliv cu marmorații, iar burta alb-gălbuie, uneori cu pete albăstrui sau gri. Corpul somnului nu este acoperit cu solzi, ci doar cu un strat de mucus, care îl face foarte alunecos. Lungimea medie este de 80-100 cm, iar greutatea de 5-20 kg.
Păstrăvul trăiește atât în ape curgătoare reci, cât și în lacuri. De asemenea, este un pește destul de des întâlnit în crescătorii, deoarece are o carne deosebit de gustoasă.
Poate avea o mare varietate de culori, caracteristice fiindu-i însă punctele roșii sau negre din zonele laterale și spate. Există numeroase specii de păstrăv, cele mai răspândite la noi fiind speciile indigen și curcubeu.
Șalăul crește în Dunăre și în bălțile ei, dar și în râurile mari. Are o culoare verde-cenușie pe spate, restul corpului fiind argintiu. Lungimea medie este între 30-60 cm, iar greutatea de 7-8 kg.

Pești de apă sărată
Calcanul trăiește în Marea Neagră, pe toată lungimea litoralului românesc. Lungimea medie se încadrează între 60-70 cm, iar greutatea între 6-7 kg. Are capul în formă ovală sau de romb, iar mai ales pe partea superioară a corpului se observă tuberculi osoși și solzi rudimentari. În ceea ce privește culoarea, prezintă o mare adaptabilitate la mediu; exemplarele tinere au culoarea nisipului (cenușie), cu pete albe și negre, iar adulții au un colorit brun, fără pete, partea inferioară fiind albă.
Scrumbia albastră trăiește la noi în Marea Neagră, iar peste hotare, în Oceanul Atlantic și în mările Baltică, Mediterană, Neagră și Azov. Este diferită de scrumbia de Dunăre, având corpul aproape cilindric în secțiune, solzi mărunți, capul cu ochi mari, gura largă, cu dinți mărunți și limbă ascuțită, iar înotătoarele perechi scurte. Spatele este de un albastru intens, cu nuanțe verzui și străluciri argintii, partea inferioară este albă, iar lateralele roz-argintii. La noi crește până la lungimea de 40 cm (medie 20 cm), iar greutatea medie este de 100-120 g.
Sardeaua trăiește în sudul litoralului românesc, în Mediterană și în estul Oceanului Atlantic. Partea dorsală este albastră, iar cea inferioară și laturile sunt argintii. Lungimea medie este între 12-16 cm. Îi place apa mai caldă și uneori este folosit ca nadă.
Guvidul de mare trăiește în Marea Neagră și în lacurile Razelm și Siutghiol, unde pătrunde din mare. Coloritul variază în funcție de mediul acvatic: capul și dorsala sunt maro spre negru sau cenușii, cu pete închise, iar partea ventrală este cenușiu-deschisă. Lungimea medie este de 20 cm.

Cum recunoști peștele proaspăt?

-Ochii trebuie să fie bombați, corneea trebuie să fie transparentă, iar pupila neagră;
-Branhiile trebuie să aibă o culoare vie și să nu prezinte mucus;
-Pielea trebuie să fie viu pigmentată, nedecolorată;
-Carnea trebuie să fie tare, elastică, netedă;
-Fileurile trebuie să fie umede și curate.

Un articol de Daniela Șibaev, publicat în Cărticica nr. 6-2009

 
 

 
 

 
 
 

 
 
 

 



Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *