Consumul seminţelor de cânepă, din nou în actualitate

Doamna Alina Varadi, asociat la CasaBio din Cluj-Napoca, s-a numărat printre organizatorii Celui de-al III-lea Congres de Apiterapie desfăşurat în octombrie 2010 în Bucureşti, punând la dispoziţia celor prezenţi produse ecologice ale stupului şi nu numai. Vorbind cu însufleţire despre toate darurile naturii, doamna Alina Varadi a oferit spre degustare celor prezenţi un înlocuitor pentru cafeaua de dimineaţă; pentru 2 porţii de „cafea“, a mixat în blender, timp de 1 minut, 2 linguri de seminţe de cânepă sau turtă de cânepă împreună cu 1 lingură de polen crud, 1 lingură de miere de zmeură, 1g lăptişor de matcă crud şi 400 ml de apă. Consumată după 5 minute, băutura este un bun vitaminizant, mineralizant şi detoxifiant. Utilizarea seminţelor de cânepă ne-a stârnit interesul, astfel că i-am solicitat un interviu acestei mari iubitoare şi consumatoare de produse naturale, mai ales că, în prezent, dumneaei scrie şi o carte despre beneficiile semiţelor de cânepă.

1.    În ultimii ani, au apărut în magazinele cu produse naturale seminţele de cânepă. Este consumul de cânepă în România o noutate?

Cânepa era o cultură tradiţională la noi, în anumite zone geografice, din păcate, aceste areale s-au diminuat. Despre cultivarea acestei plante ne vorbeşte şi marele nostru povestitor, Ion Creangă: amintiţi-vă de episodul „La cireşe“, când Nică alerga prin lanul de cânepă, culcând-o la pământ. Printre preparatele tradiţionale din Moldova se afla şi jolfa, care se gătea de Crăciun şi avea ca ingredient principal seminţele de cânepă. Am găsit reţeta acestui preparat în cartea „Băuturi şi preparate din fructe“, publicată în 1973, la Editura Ceres, de către S. Teodorescu şi M. Hacughianu. „Seminţele de cânepă bine uscate şi fără impurităţi, nu mai vechi de un an, se pisează bine, după care se adaugă o cantitate de apă dublă faţă de cea de seminţe şi se freacă bine cu mâna până când lichidul capătă un aspect lăptos. Se separă lichidul de cojile de seminţe, după care se pune la fiert. Se colectează spuma formată în timpul fierberii şi se pune deoparte. Se repetă fierberea, colectându-se din nou spuma. După epuizarea spumificării, se adaugă la spumă, după răcire, zăhar sau sare după gust şi se ţine la rece. Înainte de consum, se freacă spuma până când capătă o consistenţă cremoasă şi creşte în volum. Se adaugă frişcă sau miez de nucă măcinat, fructe confiate sau fructe din dulceaţă.
În preajma sărbătorilor de iarnă se prepară turta jolfă. Se pregătesc foi subţiri de plăcintă, tăiate rotund, de dimensiunea unei farfurii, pe care se pune alternativ un rând de foi, un rând de jolfă şi se însiropează uşor (la fel ca baclava). Se poate adăuga în compoziţie miez de nucă măcinat sau miere. Se însiropează cu miere sau cu ce alt sirop doriţi. Se taie în felii ca oricare prăjitură sau tort.“ La prepararea jolfei se poate porni de la seminţele de cânepă decorticate, pe care le găsiţi în magazinele cu produse bio sau în unele farmacii.
Acum avem în România seminţe de cânepă din Germania și Franţa, pentru că românii au uitat să mai cultive cânepa, această plantă care contribuia şi la purificarea aerului, dar şi a solului. Din toamna anului 2007, la Salonta se procesează seminţele de cânepă în singura  fabrică din Romania, care are o capacitate mare de procesare, dar 93% din producţie merge pe pieţele externe şi numai 7% intră pe piaţa internă. Ce păcat că procentele nu sunt invers, dacă tot am primit această şansă la noi acasă! M-aş bucura să revenim la vechile obiceiuri! Auzim de multe ori spunându-se: „Pe vremuri, oamenii erau mai sănătoşi…“ Un motiv ar fi şi consumul de seminţe de cânepă. Ţara noastră era printre cei mai mari cultivatori de cânepă din Europa, plantă de la care foloseau aproape totul. Îi culegeau sămânţa şi îşi făceau haine din fibra de cânepă, ţesături antibacteriene şi antialergice. Dacă în prezent oamenii ar consuma măcar o zi din an seminţe de cânepă cu coajă cu tot şi ar purta haine din fibră de cânepă,  ar aduce două beneficii sănătăţii lor. În plus, cânepa este îngrăşământ natural pentru planetă, curăţă pământul de substanţe toxice, curăţă aerul de bioxid de carbon, iar fibrele se folosesc la fabricarea hârtiei, hainelor, sforii. Utilizând aceeaşi suprafaţă de pământ, cânepa produce cu 250% mai multe fibre decât bumbacul şi cu 600% mai multe fibre decât inul. De pe un hectar de cultură de cânepă se poate produce la fel de multă hârtie ca din 3 hectare de pădure matură, dar pentru a ajunge la maturitate, un copac are nevoie de 20-80 de ani, iar cânepa are nevoie doar de 4 luni.

2.    Sub ce formă se găsesc seminţele de cânepă în magazinele cu produse naturale?
Pe rafturile magazinelor cu produse naturale vă aşteaptă seminţe de cânepă decorticate, tărâţe de cânepă, făină de cânepă, ulei din seminţe de cânepă presat la rece. De asemenea, seminţele de cânepă sunt ingredient într-o pudră proteică, în amestecul cu fulgi de ovăz pentru porridge, în batoane cu ciocolată sau cu alte ingrediente (de exemplu, fructe uscate).
3.    Ce argumente aduceţi pentru consumul de seminţe de cânepă?
În primul rând, au un conţinut bogat în proteine de calitate (30%, faţă de carne, de exemplu, care are un conţinut proteic de 15-20%), includ toţi aminoacizii esenţiali, iar în uleiul din seminţe de cânepă presate la rece se regăsesc toţi acizii graşi esenţiali, omega 3, 6 şi 9, în raportul optim pentru organismul uman. Astfel, consumul de seminţe sau ulei de cânepă ajută la menţinerea vaselor de sânge curate şi la reglarea metabolismului lipidic și glucidic, prevenind apariţia bolilor cardiovasculare şi a diabetului zaharat. Seminţele sunt bogate în minerale (calciu, magneziu, fosfor, fier), ceea ce ajută organismul în perioadele de solicitare intensă şi stres. Conţin vitamina E, acest bun antioxidant cu rol benefic asupra aparatului reproducător. Alături de acidul gama linolenic, contribuie la tratarea simptomelor premenstruale şi ale menopauzei, iar conţinutul nutritiv bogat le recomandă în dieta viitoarelor mămici şi a mamelor care alăptează.
4.    Sub ce formă şi în ce cantităţi pot fi consumate produsele din seminţe de cânepă?
Seminţele de cânepă care se găsesc în magazinele bio nu au contraindicaţii, le putem consuma zinic fără să ne temem de reacţii adverse. Doza medie pentru un adult este de 2 linguri zilnic. Având un gust plăcut, se pot consuma ca atare sau pot fi adăugate în alte preparate, fie că e vorba despre felul principal, salate sau desert. Pentru a le păstra toate proprietăţile, important este să nu le preparăm termic, ci să le punem direct în farfurie, în momentul servirii. Excesul de seminţe, în general, poate fi greu de digerat şi poate să creeze neplăceri dacă mâncăm mult dintr-o dată. Deoarece seminţele au valori energetice mari, persoanele care suferă de obezitate nu vor depăşi doza medie indicată.
Făina de cânepă se poate adăuga în supe, în aluaturi pentru pâine sau alte deserturi. Şi pudra proteică poate fi presărată peste orice fel de mâncare sau poate intra în compoziţia unui shake concentrat pentru micul dejun: pudră proteică, apă, polen crud, miere, fructe proaspete.
Tărâţa de cânepă este un foarte bun detoxifiant al organismului şi totodată un bun remediu contra constipaţiei. Se pot face cure de 3 săptămâni, luând câte 2 linguri pe zi împreună cu un pahar cu apă. Cura poate fi prelungită în funcţie de necesităţile organismului, dar atunci doza se înjumătăţeşte.
Dacă ne referim la uleiul din seminţe de cânepă, un tratament bazat pe acest produs se face numai la recomandarea şi sub supravegherea unui medic care îl va adapta în funcţie de afecţiune. Tratamentul dă rezultate bune în hipercolesterolemie, valori crescute ale trigliceridelor, boli cardiovasculare, reumatice, afecţiuni ale sistemului nervos, ale aparatului reproducător la femei, în dermatite, psoriazis şi alte afecţiuni. De menţionat că uleiul de in se ingerează pe stomacul gol, pentru rezultate maxime. Dar ca orice ulei presat la rece, poate fi adăugat în cantităţi rezonabile pentru asezonarea salatelor.

5.    Ce alte reţete ne recomandaţi pentru consumul produselor din seminţe de cânepă?

Clătite cu fulgi de ovăz şi seminţe de cânepă

Punem într-un vas 500 g fulgi de ovăz, 150 g nucă de cânepă şi puţină sare şi le amestecăm cu 400 ml apă caldă, dar care nu a ajuns la temperatura de fierbere. Omogenizăm cu o lingură de lemn, până obţinem o compoziţie moale, de consistenţa celei pentru clătite.
Tapetăm două tăvi cu hârtie de copt şi turnăm uniform aluat. Când cele două clătite uriaşe s-au copt, le ungem fie cu gem şi nuci, fie cu un amestec de brânză dulce, ou şi vanilie şi le rulăm, apoi introducem din nou clătitele în cuptor, pentru 10 minute.

Băutura sportivilor

Mixăm în blender, timp de 1 minut, 2 linguri de făină proteică de cânepă împreună cu o lingură cu vârf de polen crud, 2 linguriţe de spirulină pulbere, 1 lingură de miere de zmeură și 400 ml apă călduță, care se adaugă treptat. O servim imediat, adăugând şi un fruct moale pentru cei care doresc.

Interviu publicat în Cărticica practică nr 2/2011 “Rețete cu semințe și cereale”



One comment

  1. Parintii mei (nu mai spun de bunici si strabunici) au crescut consumand alimete gatite cu ulei de canepa sau “oloi” cum spunea bunica. Mi-o amintesc pe bunica torcand canepa si … cate alte lucruri din canepa erau pe langa casa! Candva intr-un sat de langa cetatea Sucevei

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *