Copii care au copii

Numărul enorm de mame adolescente ne clasează pe primul loc în Uniunea Europeană, și înaintea unor țări ca Rwanda, Trinidad Tobago, Emiratele Arabe Unite, Uzbekistan, Albania, Bahamas, Botswana, Burundi, India sau Mauritius. Probabil în perioada imediat următoare numărul acestora va crește, pentru că medicii refuză să mai facă avorturi la cerere. 32% din totalul gravidelor nu ajung la medic pe timpul sarcinii, mare parte dintre acestea fiind minore. Asociația SAMAS are programe care vin în sprijinul adolescentelor mame

Adina Gheorghe – responsabil proiecte sociale și fundraiser Asociația SAMAS – Sănătate pentru mame și sugari

Numai prin educație putem reduce numărul de mame minore

Fenomenul mamelor minore este în creștere sau a pornit pe o pantă măcar ușor descendentă în ultimii 10 ani? Dar față de acum 30 de ani?
Problema sarcinilor la adolescente şi a mamelor minore nu este o noutate în România, acest fenomen fiind înregistrat în ţara noastră de mai bine de un deceniu. Organizaţiile nonguvernamentale spun că multe provin din rândul minorităţii rome, în cadrul căreia sunt răspândite căsătoriile între minori. Anual, circa 700 de fete devin mame înaintea vârstei de 15 ani, însă rata naşterilor înregistrate în rândul adolescentelor între 15 şi 19 ani este cea mai îngrijorătoare: 34 de naşteri la 1.000 de adolescente. Acest fenomen este un efect al lipsei accesului la îngrijiri şi educaţie pentru sănătatea sexuală, a reproducerii și a relațiilor.
De altfel, în 2015, această situaţie din România a determinat Comitetul ONU pentru drepturile economice, sociale şi culturale să ne atragă atenţia că a devenit urgentă adoptarea unei strategii naţionale pentru a asigura accesul la educaţie sexuală şi consiliere privind sănătatea reproductivă la tinerele şi adolescentele din ţară.
Însă în contextul legislativ al anului 2018 Senatul României a votat Legea „Inocenței Copilăriei” – care pedepsește educația sexuală în școli, cu amenzi și închisoare pentru profesorii care oferă elevilor din învățământul preșcolar, primar și gimnazial informa­ții legate de educația sexuală, fără acordul scris al părinților. Legea a fost ulterior respinsă de Camera Deputaților!
În acest moment România nu are o inițiativă legislativă pentru introducerea orelor de educație sexuală și a relațiilor.
Unii preferă să dea vina pe fete pentru a scurta procesul de gândire și pentru a se proteja de pericolul conștientizării faptului că trăim într-o societate în care condiția feminină a rămas pe alocuri la nivelul secolului XVIII. Câte cazuri ai văzut în care să fie o „vină“ care poate fi pusă pe seama ei?
„E vina ei!”, „Știa ce face!”, „N-are părinți?”, „Așa-i trebuie!” sunt expresiile pe care le auzim cel mai frecvent în asemenea cazuri de la familie, colegi, vecini, profesori. De la toți cei care ar trebui să îi fie alături copilului. Nu se poate discuta despre vina unui copil. Există în jurul copilului adulți care sunt responsabili: părinți, educatori, tutori legali. Cu toții contribuie la asigurarea drepturilor copilului: dreptul la protecție și educație este la fel de important ca și dreptul la hrană.
De ce nu folosesc mijloacele contraceptive existente?
Copiii nu își cunosc propriul corp, nu înțeleg care este responsabilitatea pe care o aduce cu el un act sexual. Adolescenții învață la orele de anatomie noțiuni de reproducere. Cât să le stimuleze curiozitatea. Profesorii nu merg mai departe cu lecțiile pentru a le aduce informații suplimentare despre responsabilitate, despre bolile associate, despre sarcinile nedorite, despre cum se construiesc relațiile și despre încrederea dintre parteneri. Sub presiunea mediului în care trăiesc, adolescenții nu doresc decât să experimenteze. De cele mai multe ori nu au cu cine vorbi. Părinții sunt prea ocupați și oricum diferența dintre generații a făcut mereu ca subiectul sexualității să fie tabu. Astfel că nu le rămân decât informațiile de pe internet și informațiile pe care și le transmit între ei. De multe ori fetele sunt ușor de manipulat de băieții mai mari. Fără o educație temeinică și o responsabilizare, contraceptivele sunt pentru tineri și adoles­cenți ca și inexistente.

În ce măsură este avortul o opțiune pentru aceste fete?
Peste 10.000 de adolescente fac anual avort în România.
Avortul pentru o fată minoră se face doar cu acordul părintelui, până la 14 săptămâni de sarcină. Din păcate, tocmai pentru că, așa cum spuneam, fetele nu își cunosc corpul, ele nu știu că sunt însărcinate, deci ajung la medic mult prea târziu, de cele mai multe ori direct în sala de nașteri. Multe dintre ele ascund sarcina de rușine și teamă. Cu toții am citit despre fete care au născut în drum spre școală sau pe câmp neștiind nimeni că sunt însărcinate. Avem un soi ciudat de a privi astfel de știri, fără vreun gram de empatie, fără să ne dăm seama că da, nici noi, la 14 – 16 ani nu știam mai nimic despre ce înseamnă viață sexuală, sarcină și/sau copil.
Ce opțiuni de educație/profesie are o fată minoră care se decide să își păstreze copilul?
Frica, șocul, depresia, rușinea sunt stările pe care le are o adolescentă când află că este însărcinată. În primul rând copila își va întrerupe școala, se va rupe de colegii ei de generație. Și pentru o mamă adultă revenirea în mediul de la serviciu după un an sau doi de stat acasă cu copilul este dificilă. Se fac cursuri și sesiuni de terapie de grup pentru reacomodare. Imaginați-vă o fată care se reîntoarce la școală după naștere și după ce a stat acasă cu copilul. Viața de acasă nu a fost chiar fericită pentru ca a fost blamată de familie, privită cu dezgust de vecini, supusă violenței verbale (cel puțin) și nu mai are nici un pic de încredere în ea. Neștiind ce înseamnă un copil nou-născut, îl privește pe acesta ca fiind cauza nenorocirii prin care trece și îl respinge, îl lasă în grija rudelor. În funcție de mediul în care trăiește, minora poate fi încurajată să continue studiile. Chiar să se orienteze către școlile de meserii. Din păcate foarte puține fac acest lucru. Și ele și copiii lor ajung să fie întreținute din ajutoarele sociale.
Cum ajung fetele să vă ceară ajutorul lși ce le puteți oferi?
Asociația SAMAS are la nivelul întregii țări peste 800 de cadre medicale care au urmat cursurile noastre și care cunosc activitatea socială a organizației. În cele 27 de orașe în care acești educatori perinatali sunt prezenți, noi identificăm în maternități mamele minore și le venim în sprijin. Pentru ele este important ca să își descopere bebelușul, să învețe ce pot face pentru el, cum să îl îngrijească. Le explicăm cum se comportă non-născutul, de ce plânge, cum să îl țină în brațe. Foarte mare accent punem pe consilierea în alăptare. De multe ori mamele provin din familii cu lipsuri materiale. Să alăpteze este cel mai mare bine pe care pot sa îl facă pruncului lor, un bine complet gratuit, mereu la îndemână, ce conține toate substanțele nutritive necesare pentru dezvoltarea acestuia. Odată cu alăptarea se crează și legătura emoțională dintre mamă și bebeluș. Putem, prin toată atenția pe care o oferim în maternitate, să spargem niște bariere dintre mamă și copil și să restabilim emoția necesară pentru ca cei doi să crească împreună. Un consilier psihologic, partener al Asociației SAMAS va fi alături de educatorul perinatal pe tot parcursul procesului de informare și asistență a mamei și îi va acorda acesteia consilierea de care are atât de multă nevoie. Încercăm să evităm abandonul copilului și să contribuim la prevenirea mortalității și morbidității în primul an de viață.
Provin din familii defavorizate?
Sunt fete din toate categoriile sociale. Lipsa de educație din rândul tinerilor are impact în toate familiile.
Ce sprijin v-ați dori să aveți de la autoritățile statului?
Asociația SAMAS s-a axat mereu pe educație – atât a cadrelor medicale cât și a părinților. Noi credem că educația poate preveni multe dintre problemele care fac din țara noastră campioana la tot ce-i mai rău în Europa. 80% dintre problemele nou-născutului în primul an de viață pot fi evitate dacă părinții sunt informați despre sarcină, naștere, nutriția gravidei, alăptare, nutriția copilului. La fel, s-a demonstrat ca 80% din bolile adultului își au rădăcinile în primele 1000 de zile ale copilului (de la concepție până la doi ani). Reducerea numărului de mame minore se poate realiza prin introducerea în școala generală / liceu a orelor de educației sexuală și a relațiilor, ca materie obligatorie. Ne dorim ca educatorii perinatali să fie solicitați să susțină în școli și licee astfel de ore. Toate țările UE au redus numărul mamelor minore după ce au luat această măsură. În Estonia, numărul de mame adolescente a scăzut de la 1.116 în 2005 la 368 în 2015.
Cum vă finanțați activitatea?
Sponsorizările companiilor private, direcționarea a 2% din impozitului pe venit prin completarea declarației 230 de către persoanele fizice, granturile câștigate sunt toate surse de venit ale asociației. Cursurile gratuite pe care le susținem în maternitate pentru viitorii sau actualii părinți nu intra în nici un plan de prevenție național și nu ne sunt decontate. Plătim din sponsorizări cadrele medicale care se implică și susțin activitatea socială a organizației.
Ce sfat i-ai da unei mame căreia fiica ei minoră tocmai i-a mărturisit că este însărcinată?
Asociația SAMAS mi-a arătat cum poate infomația corectă să schimbe în bine sănătatea unei familii. Rolul de părinte se învață în timp. Nu este suficient să afli ceva (e plină lumea de informații), mai este nevoie să înțelegi, să aplici corect, dar mai ales ai nevoie de cineva care să te îndrume cu empatie și să te valideze ca parinte competent care învață să observe noul-născutul și să îi înțeleagă nevoile. Dacă atunci când ai fost însărcinată cu fiica ta nu ai reușit să ajungi la nici un curs, fă tot posibilul ca să ajungi acum. Conștientizează că fiica ta va deveni mamă. Și, chiar dacă ți se pare nedrept, chiar dacă pare că vi se întâmplă cel mai rău lucru din lume, ascultă ceea ce au de spus specialiștii, vezi de ce sprijin puteți beneficia și creșteți împreună bebelușul cu dragoste. Asumă-ți ceea ce consideri că este eșecul vieții copilului tău și fii alături de fata ta! Cel mai bine ar fi ca să îi dai copilului detalii despre responsabilitățile începerii vieții sexuale. Și, completează pentru Asociația SAMAS declarația 230 ca noi să putem să le ajutăm pe prea-tinerele mame.
Interviu de Roxana Melnicu



Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *