Dieta mediteraneeană are la bază pâinea și cerealele

Cerealele integrale păstrează cele trei componente ale bobului: membrana exterioară, membrana interioară și germenul, care au un conținut bogat în fibre, antioxidanți, vitamine, minerale, carbohidrați și fitonutrienți, protejând organismul împotriva multor boli.
1.    Cercetările științifice au demonstrat că pâinea și cerealele integrale, consumate regulat, pot preveni instalarea bolilor de inimă, a obezității și a diabetului.
2.    Pâinea asigură vitaminele B (ajută organismul să transforme eficient alimentele în energie), fier (transportă oxigenul la nivelul organismului), zinc (regenerează celulele, vindecă și luptă împotriva infecțiilor), antioxidanți precum vitamina E și seleniul (protejează celulele de acțiunea substanțelor toxice, inclusiv a fumului de țigară sau a poluării) și fitonutrienți (substanțe din plante care protejează în lupta cu bolile). Pâinea albă este o sursă importantă de calciu, care întărește oasele.
3.    Pâinea este o importantă sursă de fibre; mai mult de un sfert din cantitatea zilnică de fibre provine din pâine, acest lucru fiind esențial pentru sănătatea sistemului digestiv. Studiile arată că fibrele protejează împotriva anumitor forme de cancer și a diabetului de tipul 2. Este bine de știut ca 6 felii de pâine integrală (aproximativ 3 porții) furnizează 70% din necesarul zilnic de fibre și o mare parte din substanțele nutritive necesare.
4.    O felie de pâine are doar 70 de calorii, deci mai puțin decât un biscuit. Nu pâinea ne îngrașă, ci alimentele cu care o asociem, de aceea este de preferat să ungem pâinea cu o cantitate cât mai mică de unt, margarină, gem sau brânză topită, deoarece acestea conțin cu mult mai multe calorii decât pâinea.
5.    Conținut de sare din pâine trebuie redus pe cât posibil, deoarece este dăunător sănătății. Așa se explică faptul că, în ultimii 20 de ani, există țări în care adaosul de sare s-a redus cu până la 25%.

Dieta mediteraneeană are la bază pâinea și cerealele
Termenul „dietă mediteraneeană“ a fost folosit pentru prima dată de către americani, la începutul anilor ‘60. Dieta mediteraneeană reprezintă un model nutrițional inspirat din modelele alimentare tradiționale în țările europene din bazinul Mediteranei, în special din Italia, Franța meridională, Grecia și Spania. Dieta a avut un mare succes mai ales după anii ‘90, în unele state americane, printre care Argentina, Uruguay și unele zone din Statele Unite.
Totul a început la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, când medicul Ancel Keys (1904-2004) a realizat că populația săracă din anumite zone ale Italiei meridionale are o rată a mortalității cauzată de bolile cardiovasculare (cardiopatie ischemică sau infarct miocardic) mult mai scăzută decât cea a populației americane. Ca urmare a acestei observații, Keys a continuat să facă o cercetare luând în considerație regimurile alimentare din 7 țări ale lumii: Finlanda, Japonia, Grecia, Italia, Olanda, Statele Unite și Iugoslavia). Studiul a fost efectuat asupra a 12.000 de persoane, cu vârste între 40-59 de ani, și a confirmat rata crescută de mortalitate prin infarct în țări precum Finlanda, unde dieta este bogată în acizi grași saturați (unt, untură, lapte și derivate, carne roșie etc.). Cea mai bună dovadă a teoriilor sale a fost probabil vârsta înaintată la care a ajuns cercetătorul: 100 de ani.
Acest studiu realizat la scară extinsă a confirmat ipoteza de la care plecase cercetarea, iar concluzia a fost că dieta mediteraneeană previne cel mai eficient bolile cardiovasculare. La succesul acestei diete contribuie varietatea de alimente de o calitate unică în lume.
Dieta a fost abandonată în perioada avântului economic din anii ‘60-‘70, fiind considerată prea sărăcăcioasă și prea puțin atrăgătoare în comparație cu alimentația extrem de bogată și variată din America.

Alimentele permise

Dieta permite un consum sporit de pâine, fructe, legume, ierburi aromatice, cereale, ulei de măsline, pește și vin (în cantități moderate) și totuși generează un paradox, cel puțin din punctul de vedere al nutriției tradiționale: popoarele care trăiesc în bazinul Mediteranei consumă cantități relativ mari de grăsimi și cu toate acestea au o rată a bolilor cardiovasculare mai mică în comparație cu populația din Statele Unite, care are o alimentație cu același procent de grăsimi animale. Explicațiile ar putea fi: consumul de ulei de măsline care scade nivelul de colesterol din sânge; consumul de vin roșu care este un factor protector sau aportul de bioflavonoide cu puternice efecte antioxidante. Un lucru este cert, fiind demonstrat și de studii științifice: dieta mediteraneeană scade cu 50% rata de mortalitate cauzată de maladii coronariene.
Rolul pâinii și al cerealelor

Locul cel mai important în această dietă este ocupat de cereale, în cât mai diverse forme: pâine, paste, orez, porumb, orz, grâu, ovăz. Un mare preț se pune și pe cerealele integrale, care se diferențiază de cele rafinate prin conținutul de fibre alimentare, păstrate din stratul exterior al bobului. Fibrele creează senzația de sațietate și reduc indicele glicemic al alimentuluiîn componența căruia intră. Fibrele stimulează de asemenea secreția salivară, sucurile gastrice, normalizează funcționarea intestinului, scad nivelul de colesterol din sânge și accelerează tranzitul intestinal.

Beneficii

Avantajele dietei mediteraneene asupra sănătății sunt multiple: are efecte pozitive asupra funcționării creierului, prevenind pierderea memoriei, demența, îmbătrânirea prematură și boala Alzheimer; oferă protecție contra bolilor cardiovasculare, tumorilor, alergiilor și astmului.

 

Un articol de Daniela Șibaev



Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *