Hipertensiunea arterială = tratament toată viaţa

Ce este tensiune arterială şi când vorbim despre hipertensiune?
Sângele este pompat de inimă către artere, de unde ajunge până la nivelul celor mai mici vase de sânge, capilarele şi se reîntoarce la inimă. Tot acest circuit are un rol: să se asigure hrănirea organismului cu substanţe nutritive şi să transporte oxigen către aparatul respirator, apoi să aducă produsele de degradare, în principal, către aparatul urinar. Aceste produse se mai elimină și prin piele, prin respiraţie, prin scaun.
Tensiunea arterială este presiunea cu care sângele circulă prin artere. Valoarea ideală a tensiunii arteriale este de 120/80 mm Hg.
Valorile 130/80 mm Hg reprezintă tensiune normală înaltă, iar la 140/85 – 140/90 putem vorbi deja despre hipertensiune arterială.
Nu se mai corelează tensiunea cu vârsta, aşa cum se obişnuia acum 20-30 de ani, când se considera că după 60 de ani, de exemplu, un pacient poate avea tensiunea 16.
La pacienţii cu accidente vasculare cerebrale, se admite ca tensiunea să aibă valori mai mari decât cele considerate normale deoarece, dacă tensiunea scade în mod dramatic, accidentul vascular se poate tensiona. În aceste cazuri excepţionale, medicul care tratează un asemenea pacient decide cât de mare poate să fie valoarea tensiunii, dar nici în aceste cazuri nu va depăşi 140-150 mm Hg.
Când diferenţa între tensiunea sistolică (valoarea maximă) şi tensiunea diasistolică (valoarea minimă) este mare, deja apare suspiciunea bolii. În mod excepţional, un procent foarte mic de persoane sănătoase au astfel de valori.

Este suficientă o singură măsurătoare pentru a pune diagnosticul de hipertensiune?
O singură măsurătoare nu este suficientă pentru a pune acest diagnostic. Se repetă măsurătorile, la intervale de 5-10 minute. Putem vorbi despre hipertensiune arterială dacă valorile tensiunii se menţin constant mari, în diverse perioade de timp. Dacă un pacient are o tensiune oscilantă sau în condiţii de emoţii creşte, este un potenţial pacient cu hipertensiune arterială, având o reactivitate mai mare faţă de diverşi factori: emoţii, stres, eforturi fizice.
Este bine să ne controlăm des tensiunea. Nu e rău ca fiecare dintre noi, aşa cum deţinem acasă o mică farmacie de urgenţă, să avem şi aparate de măsurare a temperaturii, a tensiunii. Tensiometrele digitale pot să dea erori legate de modul de folosire. Trebuie doar puţină răbdare pentru ca fiecare să înveţe să lucreze cu tensiometrul şi să îl cunoască.
Cei care îşi monitorizează singuri tensiunea, dacă şi-au găsit o valoare puţin mai mare decât optima, trebuie să repete măsurătoarea după 5-10 minute, timp în care vor sta în repaus.

Care sunt factorii care influenţează tensiunea arterială?
Factorii sunt multipli:
a) ereditatea
Sunt familii în care unul, doi sau chiar trei dintre bunici au hipertensiune arterială, în consecinţă unul sau mai mulţi descendenţi pot avea aceeaşi problemă;
b) alimentaţia, respectiv alimentele sărate sau bogate în grăsimi;
c) efortul fizic prelungit;
d) expunerile permanente la strări de stres;
e) alte afecţiuni ale organismului:

  • -probleme ale suprarenalelor;
  • -tumori cerebrale sau afecţiuni cerebrale;
  • -boli congenitale, mai ales la copii, de exemplu, coarctaţia de aortă, o afecţiune congenitală ce reprezintă îngustarea aortei şi care uneori necesită operaţie;
  • -afecţiuni renale, acestea putând da hipertensiune arterială secundară.

Ce simptome însoţesc creşterea tensiunii?
Din nefericire, simptomele nu sunt foarte tipice:

ameţeli, dureri de cap, palpitaţii, sufocare.
De cele mai multe ori, omul suportă bine o tensiune care creşte progresiv şi descoperă accidental că are HTA sau când își face investigaţii pentru alte afecţiuni. Revenind la ceea ce am afirmat anterior, fiecare dintre noi ar trebui să aibă în casă un tensiometru şi să-şi măsoare valorile tensiunii măcar de câteva ori pe lună.

Ce complicaţii dă hipertensiunea?
Hipertensiunea arterială este un inamic tăcut; nediagnosticată la timp şi mai ales netratată la timp, dă severe complicaţii:
a) în principal cardiace: infarctul acut de miocard, insuficienţă cardiacă, cardiomiopatia dilatativă, tulburări de ritm, de conducere, edeme pulmonare. O complicaţie fatală este disecţia de aortă: tensiunea creşte atât de mult încât se rupe aorta, nu se mai poate face nimic.
b) cerebrale: accidente vasculare, hemoragii şi edeme cerebrale
c) renale
Bolnavul care începe să aibă complicaţii renale, în timp ajunge la dializă obişnuită sau peritoneală şi la insuficienţă renală ireversibilă, la transplant de rinichi.

Cât trebuie să dureze tratamentul?
Tratamentul pentru HTA se face pentru toată viaţa, subliniez, este o afecţiune care necesită tratament permanent şi supraveghere medicală periodică.
Există o tendinţă ca bolnavul să considere că dacă a luat o lună tratament şi acesta l-a ajutat să îşi stabilizeze valorile tensiunii, să renunţe la el şi la controalele medicale sau să creadă că, după o anumită perioadă, trebuie să facă pauză. Nu se face pauză la tratamentul pentru HTA!

Ce alimente contribuie la apariţia hipertensiunii?
Alimentele care contribuie la apariţia HTA sunt, în primul rând, cele cu un conţinut mare de sare: pastramă, murături, brânzeturi, mezeluri, amestecuri de condimente, orice înseamnă aliment conservat prin adaos de sare. Le recomand pacienţilor să găsească acele condimente care nu conţin sare şi să folosească sarea medicinală. Apa minerală carbogazoasă poate să genereze probleme din cauza conţinutului de săruri, de aceea este recomandată apa minerală izotonă, plată, cu un conţinut mai mic în săruri.

Ce regim de viaţă ar trebui să aibă un hipertensiv?
Un hipertensiv ar trebui:

  • -să aibă liniște;
  • -să excludă sarea din alimentație;
  • -să evite efortul fizic exagerat, dar să meargă pe jos oricât, uneori chiar mai accelerat, putând chiar să alerge uşor;
  • -să doarmă 6-8 ore zilnic;
  • -să aibă un regim de viaţă cât mai echilibrat deoarece aceasta îi menţine homeostazia, starea de bine pentru toate organele interne;
  • -să evite stările conflictuale; să aibă la servici un status social cât mai echilibrat şi convieţuirea în familie să decurgă fără conflicte;
  • -să meargă în mod constant la medic, să își determine săptămânal tensiunea acasă şi atunci când constată ceva anormal, să meargă la medicul de familie sau la specialistul cardiolog, ca să reaşeze lucrurile pe făgaşul normal.

Interviu cu Dr. Dumitru Predescu, medic primar cardiolog
Şef Secţie Cardiologie, Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti

Publicat în Cărticica Diete și rețete 65 (3)/2013



2 comments

    1. Vă mulțumim pentru recomandare. Tratamentele în bazele de terapie cu nămol de la noi din țară se face pe baza recomandărilor de la medicul de familie și la medicul specialist. Și acolo există medici care controlează starea pacienților, în timpul tratamentelor cu nămol. Este o măsură binevenită.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *