Interviu cu Corina Dănilă

coperta_CD

Corina Dănilă, fan topuri mai nou, realizatoarea emisiunii Topping de pe TVR2, ne va face un top al preferințelor sale culinare în interviul din acest număr. Dar, fără topuri și clasamente, Corina este modestă, plină de viață, sinceră și absolut normală. În pofida faptului că e frumoasă, foarte frumoasă, nu are nimic de păpușă din plastic cu extensii de păr și buze siliconate. Păstrează, respectă și cultivă tradițiile de sărbători ca pe unul dintre reperele importante ale educației fiicei sale.
 
Consideri că bucătăria românească este nocivă pentru organism și îngrașă? Îți place mâncarea tradițională românească?

O fi ea nocivă, dacă te raportezi la cantitățile de grăsimi utilizate sau la unele metode de preparare (vezi prăjelile!). Cu siguranță, însă, este mult suflet acolo, așa că bucătăria românească este buuuună și, da, îngrașă. Dar mâncarea tradițională românească este pe gustul meu, mai ales în perioada marilor sărbători. Îmi place că noi, românii, știm să ne păstrăm tradițiile și în zona culinară. 
 
Ce îți plăcea să mănânci în copilărie?

Dacă ar fi să fac un top personal în ceea ce privește mâncărurile preferate din copilărie, trebuie spus că el arăta în felul următor și datorită faptului că este încărcat cu amintiri prețioase și dragi sufletului meu:
1. Cozonacul crescut, pufos și cu muuultă nucă, pe care-l făcea tanti Ana, pe care o iubesc enorm și care, în vârstă fiind acum, nu mai poate pregăti astfel de bunătăți.
2. Răciturile (piftia) pe care le pregăteam cu toată familia, înainte de Crăciun: mama punea totul la fiert, tata pregătea mujdeiul de usturoi pe care-l amesteca în oala mare, după gust, cu sare și apoi strecuram compoziția prin tifon și, împreună cu fratele meu, puneam pe balcon bolurile, la răcit. Așa era pe vremea aceea, în comunism.
3. Portocale! La ele visam în fiecare an de Crăciun, când stăteam la cozi infernale și mă bucuram enorm dacă reușeam să cumpăr câteva. Și acum îmi plac foarte mult portocalele!
 
Dar fiica ta ce preferințe are?
Riannei îi plac bananele, nu refuză niciodată șnițel cu piure de cartofi și cu castraveți și este foarte bună prietenă cu varza, indiferent cum ar fi ea: gătită sau proaspătă, sub formă de salată, cu puțin mărar și oțet.
 
Ce ai învățat de la mama și de la bunica ta, în materie de secretele bucătăriei?

Bunica Floarea, mama mamei mele, avea o rețetă absolut fabuloasă de desert pe care ni-l făcea nouă, copiilor, dacă eram cuminți. Ea numea acest desert „chisăliţă”: culegea din caiși câteva fructe necoapte, acre, le fierbea până scădeau și apoi punea deasupra cir (mămăliga foarte moale, nelegată) și o linguriță de dulceață de cireșe amare. Ieșea ceva așa de bun, că te lingeai pe degete, nu alta! Iar nouă, copiilor, ne plăcea foarte mult!
Altfel, mama și bunica m-au învățat să fac totul cu măsură, chiar și în bucătărie.
 
Cât de exact respecți rețetele?
Ohooo…cam 90% este inspirație!
 
Ce îți place cel mai mult să prepari?
Tot ceea ce se face repede sau la cuptor.
 
Ești adepta alimentației sănătoase? Ții diete și eviți întotdeauna anumite alimente?
Evităm junk și fast-food și eu, și fetița mea.
 
Îți calculezi zilnic caloriile?

Nu am timp să respir…darămite să calculez câte calorii mănânc! Din acest punct de vedere, trebuie să mărturisesc că am o alimentație haotică și că ar trebui să reglez acest aspect!
 
Din călătoriile tale, ce te-a surprins în materie de gastronomie?
„Bouillabaisse” – supa franceză de pește, deși e mult spus supă, mai degrabă e o tocăniță din mai multe tipuri de pește, crustacee și moluște. Până nu am gustat, nu m-am gândit că poate fi așa de gustoasă!
Și… un desert absolut special: sorbet de lămâie cu trufe negre – combinația este foarte interesantă !
 
Ce nu ai mânca niciodată?

Insecte.
 
Ce dulciuri știi să prepari? Dă-ne și nouă o rețetă de dulce care nu îngrașă.

Care nu îngrașă? N-am așa ceva. Ha, ha, ha!
 
Mănânci mai des în oraș sau acasă?
Mănânc și acasă, și în oraș, prefer însă să fiu împreună cu familia sau, dacă sunt în oraș, într-o companie plăcută.
 
Pentru tine există o filosofie a pregătirii mesei?

Dacă reușim să luăm masa împreună, fiecare se ocupă de câte ceva în pregătirea mesei. Rianna pune tacâmurile și șervețelele și atmosfera mesei începe să prindă viață.
 
Interviu realizat de Ivana Iancu

Interviu publicat în Cărticica Rețete și sfaturi pentru diete corecte nr. 5/2012
 



Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *