Foto Fotolia

Reguli pentru profilaxia bolilor gastrointestinale

Foto Fotolia
Foto Fotolia

Inima ne bate, respirăm, corpul îşi menţine o temperatură constantă, ne mişcăm, într-un cuvânt – TRĂIM. Pentru orice activitate, corpul uman are nevoie de energie, iar aceasta provine din alimente pe care organismul le valorifică şi le transformă după necesităţile zilnice. În marea lor diversitate, alimentele combină trei tipuri de substanţe chimice complexe: glucide (denumite şi hidrocarbonaţi sau zaharuri), proteine şi lipide (grăsimi).

Glucidele şi lipidele sunt surse de energie propriu-zisă, iar proteinele au rolul de construcţie şi reparare a uzurilor ţesuturilor care compun organismul. Hrana ingerată suferă, în principal, două tipuri de transformări, prin:

1. digestie – totalitatea transformărilor ce survin în tubul digestiv;
2. metabolism – transformări suferite de substanţele nutritive după ce sunt absorbite din tubul digestiv, până la încorporarea lor în ţesuturi sau până la arderea lor şi eliminarea resturilor nefolosite din ardere. 
Ce înseamnă a mânca sănătos?
A mânca sănătos implică a găsi acea proporţie zilnică de nutrienţi care să ne îmbunătăţească sănătatea şi să ne ferească de riscul unor boli, cum ar fi cele cardiovasculare, diabet, cancer. 
Raţia zilnică a unui adult sănătos trebuie să cuprindă 1 gram de proteine pentru fiecare kilogram de greutate a corpului, din care numai 50% de origine animală. Carnea de pasăre, peştele, lactatele, ouăle sunt surse complete de proteine, în care se regăşete toată gama de aminoacizi esenţiali. Mare parte din legumele şi fructele oleaginoase sunt surse alternative de proteine incomplete, care conţin doar o parte dintre aminoacizi.   
Glucidele se regăsesc, în principal, în cereale şi dulciuri. Ele constituie cei mai mari furnizori de energie pentru organism. Cerealele integrale, fructele şi legumele sunt surse bune de carbohidraţi, deoarece, digerate mai lent, menţin senzaţia de saţietate mai mult timp. Făina albă, zahărul rafinat, orezul alb sunt exemple mai puţin bune de alimente bogate în glucide, dar prelucrate în aşa fel încât să fie mai uşor şi mai rapid gătite. Digerându-se rapid, produc creşteri bruşte ale glucozei în sânge. Consumul lor frecvent în cantităţi mari duce, în timp, la obezitate şi diabet. 
Grăsimile animale sau vegetale se clasifică în saturate, mononesaturate şi polinesaturate. De preferat în dieta noastră sunt cele două categorii din urmă: grăsimile mononesaturate sunt conţinute în uleiul de măsline, de arahide, în seminţele de dovleac şi susan, în migdale, avocado şi alune; grăsimile polinesaturate, incluzând acizii graşi omega 3 şi omega 6, se regăsesc în peşte, fructe de mare, soia, nuci, uleiurile de germeni de porumb, in, rapiţă şi floarea-soarelui. Cantitatea de grăsimi necesare organismului depinde de starea de sănătate, stilul de viaţă, vârsta şi greutatea corporală ale fiecărui individ. Ca reguli generale, aportul total de grăsimi trebuie să fie de 20-35% din numărul de kilocalorii, din care maxim 10% vor fi grăsimi saturate. 

Vitaminele au un rol biocatalitic şi nu pot fi sintetizate de către organism. Sunt împărţite în liposolubile şi hidrosolubile.

Din grupa vitaminelor care se dizolvă în grăsimi fac parte A, D, E şi K. Spre deosebire de vitaminele liposolubile, pe care organismul le poate depozita, vitaminele hidrosolubile se elimină uşor. Din această categorie fac parte vitaminele B şi C, pentru asigurarea aportului lor fiind necesare cantităţi zilnice de alimente care să le conţină. 

Sărurile minerale fie intră în constituţia unor ţesuturi (calciu, fosfor, sodiu, potasiu), fie sunt necesare în cantităţi mici, pentru buna funcţionare a unor organe (fier, iod, fluor).
Cum trebuie să mâncăm?
Graba, depresia, tensiunile nervoase, oboseala, o viaţă dezordonată sunt factori care duc la îmbolnăvirea aparatului digestiv. Apărute tot mai des ca o consecinţă a stresului şi a meselor neregulate, gastritele hiperacide, colitele şi constipaţia tind să se răspândească în rândurile populaţiei active. Necesitând adesea tratamente îndelungate pentru a restabili echilibrul organismului, aceste afecţiuni sunt însoţite de dureri şi senzaţii neplăcute, indispoziţie şi privaţiuni alimentare. 
Iată câteva reguli de alimentaţie care te pot feri de neplăcerile bolilor aparatului digestiv:
1. Consumă la micul dejun alimente bogate în fibre şi carbohidraţi.
2. Mestecă mâncarea încet! Savurând fiecare muşcătură, bucură-te de plăcerea gustului! Mergi la stomatolog cu regularitate, pentru ca problemele stomatologice să nu fie un impediment.
3. Mănâncă de cinci-şase ori pe zi, evitând să ingerezi cantităţi mari de alimente, care obligă organele aparatului digestiv la eforturi.
4. Preferă consumul de fructe cu ocazia gustărilor.
5. Evită să mănânci în stări tensionate, în timp ce lucrezi, conduci maşina sau vizionezi programe tv. Alege să mănânci într-o companie plăcută, care te poate detensiona.
6. Ascultă mesajele corpului: nu mânca dacă nu ţi-e foame şi nu confunda setea cu foamea. 
7. Informaţia că stomacul este plin ajunge la creier în aproape 20 de minute, deci scoală-te de la masă înainte de a te simţi sătul. 
8. Evită excesele de alcool şi cafea. Chiar dacă le găseşti un rol relaxant, un pahar de bere sau vin pe zi sunt suficiente pentru a te relaxa, păstrând un echilibru sănătos. 
9. Excesul de dulciuri, grăsimi şi preparate prăjite duce la apariţia gastritelor şi colitelor, deci fii precaut în a consuma aceste categorii de alimente.
10. Băuturile carbogazoase sunt contraindicate chiar şi celor sănătoşi.
11. Încă de la primele simptome, combate paraziţii intestinali, aceştia putând duce la alternanţe diaree-constipaţie. 

12. Nu face schimbări bruşte în modul tău de alimentaţie! O dietă „împrumutată“ poate conduce la constipaţie sau diaree.

Articol redactat de Sonia Stanciu, publicat în Cărticica Rețete și diete nr. 52/2010



Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *