Rinita alergică se poate asocia cu astmul bronșic

Interviu cu dr. Monica Schifirneț

Gral Medical, București

Ce este rinita alergică?

Rinita alergică este o boală inflamatorie a căilor respiratorii superioare, determinată de răspunsul exagerat al mucoasei nazale la o serie de stimuli numiți alergeni. Aceasta implică sistemul imunitar și formarea unui anumit tip de anticorpi, numiți anticorpi IgE, specifici față de diverși alergeni. Alergenii sunt substanțe care declanșează un răspuns imun, de diverse tipuri, din anticorpi sau din celule, iar în cazul rinitei alergice răspunsul este prin anticorpi de tip IgE. Persoanele normale tolerează acești alergeni, dar persoanele alergice răspund în mod exagerat la prezența lor.
 
Ce organe afectează rinita alergică?
Boala alergică este o boală inflamatorie care afectează mucoasa.

Alergenii respiratori pătrund pe calea respiratorie, la nivelul nasului și pot ajunge la nivelul sinusurilor, chiar la nivelul bronhiilor. Alergenii foarte mici ajung și la nivelul bronhiilor terminale, determinând inflamații, boala numindu-se astm bronșic.

 

Care sunt cauzele care determină instalarea acestor boli?
Boala poate avea o predispoziție genetică. O persoană predispusă la această boală poate să fie afectată de poluare și de alte substanțe din mediul înconjurător încă din copilărie.
 
Care sunt cei mai frecvenți alergeni?

Cei mai frecvenți alergeni sunt acarienii, mucegaiurile, polenurile, părul animalelor de companie: pisici, câini, iepuri etc.

 

Care sunt simptomele pe care le resimte pacientul?
Simptomele sunt de la nivelul de pătrundere, pacientul strănută, are mâncărime în zona nasului, poate prezenta lacrimații, ochi roșii, forme conjunctivale, mâncărimi în cerul gurii, la nivelul pleoapelor sau al feței, dar pot apărea și simptomele astmului bronșic, cu tuse seacă, o apăsare toracică, senzație de sufocare.
 
Se pot confunda simptomele rinitei cu simptomele altor boli?
Multe persoane se consideră răcite. Rinitele pot da nu doar simptome alergice, ci și simptome specifice virozelor respiratorii. Există rinite infecțioase, rinite vaso-motorii legate de variațiile de temperatură, rinite pulmonare, care pot avea diverse cauze. Pentru un diagnostic corect, trebuie însă consultat medicul de specialitate, pentru a se face o serie de investigații.
 
Ce specialiști trebuie să consultăm dacă avem această simptomatologie?
Sunt cazuri în care pacientul trebuie să consulte un ORL-ist sau un specialist în boli infecțioase, depinde de vârsta pacientului și de simptome.
 
Sunt categorii de persoane mai predispuse la alergii? 
Da. Sunt, de exemplu, predispuse persoanele care au în familie o altă persoană alergică și care pot prezenta urticarie, eczeme. În cazul în care în familie există o sigură persoană, riscul este de 30%, în cazul în care sunt două persoane, riscul deja se dublează. Boala se manifestă din copilărie și adolescență, iar după 50 de ani se ameliorează. Boala debutează oricând, dar apare mai frecvent în copilărie și adolescență.
 
În urma căror investigații se pune diagnosticul de rinită alergică?
În primul rând, diagnosticul se pune în urma unor controale speciale, care pot aduce informații importante pentru a pune diagnosticul de rinită alergică, apoi urmează examenul clinic și ulterior se fac investigații subcutanate alergologice, care sunt cele mai ieftine și mai rapide, pacientul primind rezultatul pe loc, în 15-30 de minute. O altă variantă este dozarea unor anticorpi specifici IgE în sânge, care este la fel de eficientă ca și cea subcutanată, dezavantajul fiind că trebuie să se facă o recoltare de sânge.
 
Cum se realizează această testare subcutanată?
Testarea cutanată are indicații și contraindicații. Se realizează pe pielea antebrațului sau pe pielea toracelui posterior. Pacientul nu trebuie să prezinte leziuni cutanate la momentul respectiv și să nu urmeze un tratament antihistaminic. Testarea se poate face la un interval de minimum 3 zile sau la 5 zile, 6 zile, în funcție de preparatul antihistaminic folosit anterior. Testarea se face prin aplicarea pe piele a 2 picături, fiecare picătură conținând extract alergenic analizat, cu o activitate cunoscută anterior. Aceste picături aplicate pe piele se întind foarte ușor, în așa fel încât picătura să ia contact cu pielea. Se lasă astfel 15-20 de minute. În cazul unei reacții positive, testul arată înroșirea pielii, o ușoară umflătură și simțim acea senzație de mâncărime.
Testarea se face întotdeauna la cabinetul alergologic și se realizează persoanelor selectate. Medicul stă întotdeauna de vorbă cu pacientul, pentru că pot exista riscuri ca la testare, luând contact cu alergenul, o persoană foarte sensibilă să manifeste simptomele bolii alergice.
 
Cât de importantă este imunoterapia în tratarea rinitei alergice? 
Imunoterapia este singura terapie care modifică cursul unei boli alergice, fiind recomandată și în cazul rinitei alergice. Această terapie are indicații și contraindicații. Se folosesc vaccinuri alergice standardizate. Terapia se face pe două căi: injectabilă intramuscular sau administrată sublingual. Administrarea injectabilă se face numai în cabinetul medicului alergolog, iar administrația sublinguală se poate face și la domiciliu, de către pacient. Imunoterapia trebuie efectuată pe o perioadă de minimum 3 ani, conform schemei de imunoterapie, fără întreruperi.
Imunoterapia este benefică și în cazul astmului bronșic ușor. Nu are însă efecte benefice și nu este indicată pentru dermatite de contact, urticarii sau eczeme. 
 
Ce alte metode de tratament există?
Sunt tratamente specifice și nespecifice. Principala metodă de tratament este evitarea alergiei și a acarienilor, o metodă nespecifică, nemedicamentoasă. Pacienții sunt îndrumați cum să-și amenajeze locuința, dormitorul, să se ferească de umezeală. Apoi trebuie să se evite animalele de companie. Acarienilor le place să stea cel mai mult în dormitor. Există în fiecare casă, dar cantitatea diferă. Camera trebuie aerisită bine, trebuie îndepărtate țesăturile alergice, trebuie să se folosească perne și pături antialergice, să schimbe des lenjeria de pat. La 60 de grade Celsius acești acarieni mor. Este indicat ca în dormitoare să nu existe biblioteci, covoare, draperii și orice alte posibile rezervoare pentru acești acarieni. Evident, animalele de companie nu trebuie să stea în dormitor și este neapărat necesar să se facă curățenie foarte bine și des, dar fără să folosim mătura.
În cazul polenului, pacienții sunt sfătuiți să se ferească de el. Sunt perioade de concentrație maximă a polenului. Sunt arbori care au sezon plin în februarie, martie și aprilie, polenurile de graminee în iunie și iulie, polenurile de ierburi în perioada iulie-august și spre toamnă.
 
Există restricții în ceea ce privește dieta și regimul de viață al pacienților alergici? 

Stilul de viață depinde de măsurile amintite, de evitare a contactului cu alergenii. De asemenea există niște reacții încrucișate. În cazul persoanelor alergice la polen, în funcție de polenul la care sunt alergice, există riscul unor reacții încrucișate din cauza unor alimente și pacienții primesc anumite indicații referitoare la dietă: să evite folosirea produselor pe bază de miere, ceaiuri de plante, să nu aplice comprese cu diverse ceaiuri. De exemplu, o persoană care are alergie la polen și consumă anumite fructe: piersici, caise, mere, pere, poate prezenta un sindrom denumit alergie orală, care se manifestă prin mâncărime în cerul gurii și reproduce simptomele rinitei.

La ce tratamente alternative se poate apela? 

Sunt unele beneficii aduse de acupunctură, prin diferite forme de homeopatie, dar depinde de pacient și de alergia acestuia. Metodele alternative sunt recomandate tot de medic.
 
Ce complicații poate provoca această boală?
În primul rând boala este foarte deranjantă. Sunt pacienți care nu se pot odihni, pacienți a căror capacitate de muncă este alterată sau care nu-și pot petrece concediul în anumite zone. Rinita este asociată frecvent cu sinuzite alergice și în 50% din cazuri cu astm bronșic, în faze mai ușoare sau mai grave, în funcție de pacient. Boala se poate manifesta la copii, adolescenți, afectând mult calitatea vieții.
 
Cum evoluează de obicei pe parcursul vieții?
Boala debutează prin simptome zilnice în prezența acestor acarieni sau cu simptome sezoniere legate de polen. Întâi apare rinita, apoi, în timp, se poate asocia cu astmul bronșic. Rinita se poate vindeca spontan la anumite vârste. Tratamentul trebuie bine gândit, variază în funcție de persoană, de sensibilitate, de simptome.
 
Boala celiacă și intoleranța la lactoză sunt afecțiuni alergice?
Boala celiacă este o boală cu implicație imunologică, nu alergică propriu-zisă, dar se produc anumite modificări imunologice. Intoleranța la lactoză nu este o boală alergică, ci un deficit la o anumită enzimă.
 
Care este tratamentul medicamentos?
Tratamentul medicamentos include administrarea unor antihistaminice sistemice, de diferite generații. De preferat sunt cele de ultimă generație, care nu provoacă somnolență. Administrarea poate să fie zilnică, în cazul pacienților cu astfel de simptome și acționează în special asupra stării de mâncărime a nasului sau a gurii, strănut, curgerea nasului și mai puțin asupra nărilor, pentru care se dau loțiuni antiinflamatorii cu acțiune locală, sub formă de spray-uri.
Se pot folosi decongestionante nazale, pentru perioade scurte, de maximum 5-10 zile, în caz de blocaj nazal. În cazul în care rinita se asociază și cu astm bronșic, se pot folosi și tuburi inhalatorii antiinflamatorii.
 
Există și contraindicații ale tratamentului?
Dozele de medicamente administrate trebuie să fie prescrise de medic, în funcție de predominanța simptomelor pacientului și de durata medicamentației. Fiecare grad de încadrare al rinitei are anumite praguri de medicație, fie histaminice, fie antihistaminice asociate cu antiinflamatorii, de obicei aplicate local.
 
Interviu realizat de Daniela Șibaev , publicat în Cărticica Rețete dietetice nr. 3/2008
 


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *