Rodul florii-soarelui

Foto Fotolia_6895957_subscription_L

De sub soarele Americii, unde devenise sursă de hrană pentru amerindieni acum 3000 de ani, exploratorii spanioli au adus floarea-soarelui în Europa. Agronomii ruşi au obţinut primii hibrizi, pentru ca imigranţii să ducă din nou seminţele în America, de această dată mai diverse, cu procente diferite de ulei. Rusia s-a menţinut lider în producţia de floarea-soarelui de la jumătatea secolului al XIX-lea. Toamna, roadele florii-soarelui sunt recoltate, urmând a fi prelucrate.
Procesarea industrială a seminţelor de floarea-soarelui le-a adus în prim-plan economic, fiind o cultură rentabilă, dar progresele făcute în prelucrare au dus la scăderea valorilor nutritive.

 

În fabrici, seminţele sunt separate de impurităţi şi sortate după mărime:

  • -cele mari sunt prelucrate pentru a fi vândute în coajă şi consumate ca gustare, după coacere în cuptoare; conţinutul mare de acid linoleic este un avantaj pentru consum, dar un dezavantaj pentru păstrarea seminţelor, predispunându-le la râncezire;
  • -celor mijlocii li se îndepărtează coaja şi, după coacere, devin ingrediente pentru produse de patiserie (prăjituri, biscuiţi, batoane);
  • -cele mai mici sunt vândute ca hrană pentru păsări şi animale de companie.

Dacă vrei să consumi cele mai sănătoase seminţe, trebuie să le eviţi pe cele prăjite şi sărate şi să le alegi pe cele crude, care şi-au păstrat atât de preţioşii nutrienţi. Ca să scoţi miezul seminţelor pe care le-ai copt în cuptor pentru 20 de minute, le pui într-un bol înalt şi treci de 4-5 ori cu paletele mixerului prin masa de seminţe. Apoi torni apă rece peste seminţe, coaja se ridică la suprafaţă şi o aduni cu spumiera, apoi scurgi miezul.
O mână de seminţe de floarea-soarelui îţi potolesc foamea şi îţi oferă cantităţi semnificative de vitamina E, magneziu, selniu, zinc şi cupru. Aşa cum ai aflat, probabil, din alte articole publicate în Cărticică, vitamina E este un antioxidant puternic, care neutralizează radicalii liberi, efectul fiind reducerea proceselor inflamatorii din organism şi prevenirea apariţiei bolilor cardiovasculare.
Cercetătorii au demonstrat că seminţele de floarea-soarelui calmează nu numai prin gestul reflex al ronţăitului, ci şi prin prezenţa triptofanului, un aminoacid esenţial care, împreună cu vitamina B 6 şi magneziu, ajută la producerea serotoninei, neurotransmiţător care relaxează creierul.

Ce se întâmplă dacă mănânci prea multe seminţe?
Având în vedere că 100 g seminţe de floarea-soarelui au o valoare energetică de 570 kcal, dintre care jumătate sunt grăsimi în mare parte polinesaturate, dacă mănânci prea multe seminţe şi prea des, ai şanse să te îngraşi. O ceaşcă plină cu miez de seminţe adaugă meniului tău zilnic aproximativ 800 kcal.
De asemenea, obiceiul de a sparge în dinţi e dăunător pentru smalţul dinţilor tăi.
Arareori se poate întâmpla ca prea multe seminţe de floarea-soarelui să furnizeze organismului tău o cantitate de vitamina B6 care să depăşească doza zilnică recomandată, de circa 200 mg/zi. Dacă totuşi se întâmplă, poţi avea simptome de neuropatie periferică: furnicături în picioare şi gât, lipsă de coordonare musculară, spasme.
Aşadar, consumă-le cumpătat!

Un articol de Sonia Stanciu



Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *